Contact 021.253.0591|contact@fabc.ro

Statistica Globocan 2018. România, fără date exacte privind cancerul

Statistica Globocan 2018. România, fără date exacte privind cancerul

Sursa: http://rohealthreview.ro/statistica-globocan-2018-romania-fara-date-exacte-privind-cancerul/

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat, prin Agenția internațională pentru cercetarea în domeniul cancerului (IARC), statistica oficială a cazurilor de neoplazii întâlnite la nivel global – Globocan 2018. Datele, publicate în revista CA: A Cancer Journal for Clinicians, prezintă incidența și mortalitatea în 36 de tipuri de neoplazii pentru 185 de țări, diversitatea geografică de apariție a cancerelor și variațiile profilului neoplaziilor în diferite zone ale globului.

 

Incidența și mortalitatea cancerului

 

Conform celor mai recente estimări, incidența cancerului a crescut la 18,1 milioane de cazuri noi anual și 9,6 milioane de decese. Unul din cinci bărbați și una din șase femei dezvoltă o formă de cancer de-a lungul vieții, iar din cauza bolii decedează unul din opt bărbați și una din unsprezece femei.

Aproape jumătate din noile cazuri și mai mult de jumătate din decese se înregistrează în Asia, unde trăiește aproximativ 60% din populația globală. Acolo, rata de mortalitate este mai mare decât rata incidenței, multe neoplazii fiind tardiv diagnosticate sau prea agresive pentru a putea fi tratate cu succes. Aceeași situație se regăsește și în Africa, continent cu o incidență a cancerului de 5,8% și o rată de mortalitate de 7,3% din totalul deceselor la nivel global.

În Europa, unde trăiește 9% din populația Globului, incidența anuală a cancerului ajunge la 23,4%, cu o 20,3% din decesele globale. Ratele de incidență și deces sunt aici mai mari decât în cele două Americi, cu o populație de 13,3% din total, o incidență a cancerului de 21% și o rată a mortalității de 14,4%.

 

Cele mai frecvente tipuri de cancer

 

Pe primele trei locuri în ceea ce privește incidența se află cancerul pulmonarde sân la femeie și colorectal, tipuri care se găsesc și printre primele cinci locuri în privința mortalității (figura 1). Acestea sunt responsabile pentru o treime din cazurile nou apărute și decese la nivel global. În 2018, se estimează o incidență de 2,1 milioane de cazuri noi de cancer pulmonar și aproximativ același număr este estimat și pentru cancerul de sân, în timp ce pentru cancerul colorectal se estimează 1,8 milioane de cazuri noi.

Figura 1
Tipurile de cancer aflate pe primele locuri (ambele sexe). Sursa: Globocan

Cancerul de prostată, situat pe locul patru în topul incidenței, se estimează că va afecta 1,3 milioane de persoane în 2018, iar cancerul de stomac, pe locul al cincilea, un milion de persoane. Creșterea ratei de diagnostic precoce prin screening ecografic și analize specifice de sânge a crescut rata incidenței cancerului de prostată, precum și a cancerului tiroidian.

În ceea ce privește decesele, pe primul loc se află cancerul pulmonar, urmat de cancerul colorectal, de stomac și hepatic, cancerul de sân având un prognostic mai bun decât cele enumerate mai sus și rate mai mari de supraviețuire în țările dezvoltate.

 

Cancerul nu ține cont de sex sau nivelul de dezvoltare umană

 

Agenția internațională pentru cercetarea în domeniul cancerului (IARC) a analizat și apariția și evoluția cancerelor în contextul indicelui de dezvoltare umană (Human Development Index),arătând că, deși incidența este de două-trei ori mai mare în țările dezvoltate comparativ cu celelalte, ratele mortalității sunt similare. Cauzele pentru acest fenomen sunt atât faptul că țările mai puțin dezvoltate sunt asociate cu apariția tipurilor mai agresive ale cancerelor, precum și faptul că diagnosticul și tratamentul precoce sunt mai des întâlnite în țările cu un indice mare de dezvoltare umană.

Figura 2
Fig. 2 – Tipurile de cancer aflate pe primele locuri la bărbați. Sursa: Globocan

Incidența cancerelor diferă în funcție de sex, la femei cancerul de sân aflându-se pe primul loc (urmat de cancerul colorectal și de col uterin), iar la bărbați cel pulmonar, urmat de cel de prostată și de cancerul colorectal (figurile 2 și 3).

Figura 3
Fig. 3 – Tipurile de cancer aflate pe primele locuri la femei. Sursa: Globocan

În ceea ce privește mortalitatea, la bărbați pe primul loc se află cancerul pulmonar, urmat de cele de prostată, colorectal, hepatic și de stomac. Cancerul de sân este cel mai des întâlnit la nivel global (în 154 de țări din 185 analizate) și este prima cauză de deces prin boală neoplazică la femei. Următoarele cancere care cauzează decesul la femei sunt pulmonar, colorectal și de col uterin.

 

Creșteri îngrijorătoare

 

În statistica Globocan, s-au înregistrat creșteri îngrijorătoare ale cazurilor de cancer pulmonar diagnosticat la femei, prima cauză de natură neoplazică ce duce la deces în 28 de țări analizate. Ungaria prezintă cea mai mare incidență a cancerelor pulmonare la femei, dar rate crescute de incidență sunt găsite și în America de Nord, Europa de Vest (Danemarca și Olanda), China, Australia și Noua Zeelandă.

În acest context, au fost întărite măsurile de reducere a fumatului și de protejare a celor care nu fumează, dar controlul tabagic nu se realizează la fel de bine în toate regiunile, fiind necesară dezvoltarea măsurilor antifumat. Prevenția și detecția precoce joacă un rol cheie în apariția cancerelor, afirmă OMS, arătând că, în zonele unde măsurile antifumat sunt respectate (nordul Europei și America de Nord), ratele de incidență ale cancerului pulmonar au scăzut față de anii precedenți. La fel s-a întâmplat, la nivel global, și în cazul cancerului de col uterin, în urma eforturilor de prevenire ce includ vaccinarea anti-HPV și analizele periodice. Cu toate acestea, chiar dacă rata incidenței a scăzut în cazul acestor două tipuri de cancere, numărul absolut de cazuri înregistrează creșteri.

 

Factori de risc

 

OMS estimează că bolile neoplazice vor deveni în scurt timp prima cauză de mortalitate (înaintea bolilor cardiovasculare) și care împiedică creșterea ratei de supraviețuire la nivel global. Creșterea numărului de cazuri reflectă atât îmbătrânirea populației, cât și apariția unor factori de risc importanți pentru dezvoltarea bolii, factori asociați cu dezvoltarea socioeconomică. În multe țări, decesele cauzate de bolile neoplazice le-au depășit deja pe cele de cauză cardiacă sau vasculară cerebrală.

Tipurile agresive de cancer sunt mai des întâlnite în țările în curs de dezvoltare, unde există și mai mulți factori de risc decât în țările dezvoltate. În primele, există un număr mai mare al cazurilor de cancere asociate cu infecțiile, precum cele de stomac, ficat sau col uterin, ceea ce ilustrează prevalența mai mare a infecțiilor cauzatoare de cancer în țările cu nivel socioeconomic scăzut.

În raportul OMS prezentat, se menționează și că studii recente au demonstrat posibilitatea prevenirii cancerelor, în unele cazuri, prin eliminarea factorilor de risc asociați, astfel încât OMS recomandă susținerea metodelor de prevenție a obiceiurilor nefaste implicate în dezvoltarea bolii. În plus, organizația reamintește importanța protecției față de infecții, obezitate și radiații ultraviolete, factori implicați în dezvoltarea bolilor neoplazice.

 

Controlul nu există fără supraveghere

 

Crearea unor registre de cancer este un obiectiv pe care ar trebui să îl urmărească toate țările, deși registrele nu există, în prezent, decât în câteva state. Doar una din trei țări raportează date corecte către OMS privind incidența cancerelor și doar una din cinci raportează date corecte privind mortalitatea. Un program de supraveghere a datelor privind bolile neoplazice este indispensabil guvernelor care vor și încearcă să controleze, atât cât se poate, amploarea pe care au luat-o cancerele în ultimii ani. Guvernele ar putea astfel să direcționeze mai bine măsurile de control al diverselor tipuri de cancere și să evalueze măsurile deja implementate, pentru a planifica acțiuni viitoare. OMS are nevoie de date statistice de calitate privind cancerul, dar acestea nu sunt oferite de țările în curs de dezvoltare.

În România, datele statistice privind neoplaziile încă nu există la nivelul întregii țări, ci doar izolat, Clujul fiind printre singurele zone unde se mai numără cazurile de cancer, după cum a declarat pentru Ro Health Review dr. Alexandru Grigorescu, președintele Societății Naționale de Oncologie Medicală: „Întotdeauna ne plângem că nu avem date statistice. Cei de la Cluj au un centru de statistică cu astfel de date din județ și împrejurimi, care se extrapolează la toată țara atunci când vine vorba de raportare”.

 

România – fără date și fără registre

 

La o simplă căutare pe internet, se poate observa că Ministerul Sănătății nu dispune de o statistică a cazurilor de cancer, pe site-ul instituției fiind prezentate tot statisticile Globocan. Dar IARC, pentru a obține acele statistici, folosește date din Bulgaria pe care le extrapolează la România, din cauza absenței statisticilor din țara noastră, după cum ne-a explicat Alexandru Grigorescu.

În ceea ce privește Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătatea Publică, pe site-ul instituției găsim doar 16 statistici naționale, dintre care cinci cu privire la bolile parazitare, trei despre indicatorii cunoașterii stării de sănătate, cinci despre mortalitatea în anul 2016 în România, doi despre mișcarea naturală a populației și unul despre cauzele de deces în România. Dar niciuna despre incidența și mortalitatea cancerelor în România.

Date mai exacte privind epidemiologia cancerelor s-ar putea găsi și la Casa Națională de Asigurări, dar oricum aceste date nu ar fi complete. CNAS poate calcula numărul de pacienți aflați în tratament, dar nu-i și totalul celor care au fost operați și nu necesită tratament medicamentos, care au terminat tratamentul și sunt în pauză, ori care sunt sub tratament paliativ.

Nu există supraveghere reală în România, iar promisul Registru național de cancer invocat de autorități continuă să întârzie să apară.

By |2018-09-14T07:56:40+00:00 14 septembrie 2018|Comunicate de Presa, Panou Principal, Stiri|0 Comments