Persoanele din mediile dezavantajate sunt vulnerabile în fața cancerului pulmonar prin lipsa de cunoștințe privind această boală și accesul deficitar la servicii  preventive, arată un studiu recent

 

  • Doar 1 din 3 persoane consideră că ar putea identifica un simptom al cancerului pulmonar
  • Lipsa de infomatii favorizeaza perceptii greșite precum cea confrom careia ar trebui sa treaca mai mult timp de la debutul unui simptom pentru a-l considera suficient de grav si a merge la medicul de familie vizibila.

București, 01 08 2022: Asociația Asistenților Medicali Comunitari (AMC Botoșani) și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) anunță rezultatele celui mai recent studiu de percepție, atitudini și practici cu privire la cancerul pulmonar, realizat în comunitățile vulnerabile din județele Botoșani și Gorj, deservite de asistenți medicali comunitari. Studiul atrage atenția asupra nevoii de îmbunătățire a nivelului de cunoștințe cu privire la cancerul pulmonar și la eliminarea barierelor de acces la depistarea și diagnosticarea timpurie a bolii. În lipsa recunoașterii simptomelor cancerului pulmonar, 3 din 4 pacienți se prezintă extrem de târziu la medic și drept urmare sunt depistați în stadii avansate ale bolii[1], fapt ce determină o rată de mortalitate ridicată. Acest studiu este o componentă a demersului privind realizarea unui Plan de Acțiune pentru Literație în Sănătate, aparținând Coaliției pentru Literație în Sănătate, fondată de Centrul pentru Inovație în Medicină (InoMed), FABC, Fundația Renașterea, AMC, COPAC și MSD România, precum și alte organizații din domeniul sănătății.

 

Studiul realizat de AMC, bazat pe un numar de 817 persoane din 215 comunități din cele două județe, indică o prevalență mare a fumatului activ în rândul populației chestionate (35,9%), mai ales prin fumătorii cu consum zilnic de tutun (30,5%), doar sub jumatate din repondenți afirmând ca nu au fumat niciodată (42%). Este vorba de un eșantion nealeator de populație preponderent rurală (85%), cu venituri ce le acoperă doar strictul necesar pentru traiului zilnic (31,7%) sau nici atat (16,9%), în rândul cărora 4 din 10 au absolvit cel mult gimnaziul.

 

În proporții variabile, repondenții nu au putut identifica simptome comune ale bolii precum tusea cu sange sau pierderea în greutate fără motiv (14-15%), tusea persistentă peste 2-3 săptămâni, agravarea sau modificarea tusei prexistente, ori infecțiile respiratorii repetate (25-26%). Cel mai puțin cunoscut simptom este modificarea unghiilor și degetelor, asa numitul hipogratism digital, recunoscut de doar 1 din 5 persoane. De altfel, răspunsurile spontane solicitate anterior trecerii în revistă a simptomelor potențiale, indică un nivel de cunoaștere mult mai mic decât cel reflectat de rezultatele la întrebari specifice. Per total, doar 1 din 3 persoane (34.6%) se declară capabile să identifice un simptom al acestei bolii cu evoluție în general rapidă și cu atât mai defavorabilă cu cât diagnosticul este mai întarziat.

 

Cunoașterea simptomelor bolii este extrem de importantă în cazul cancerului pulmonar, mai ales că specialiștii recomandă vizita neîntarziată la medicul de familie pentru evaluarea și direcționarea pacientului către investigații avansate imediat după apariția unuia sau mai multor simptome relevante. Se stie ca șansele de supraviețuire sunt mai ridicate în cazul în care afecțiunea este depistata timpuriu”, a afirmat Cezar Irimia, Președinte FABC.

 

Pe fondul nivelului redus de cunoștințe privind cancerul pulmonar, respondenții au declarat ca ar putea întârzia să se prezinte la un medic pentru ca nu pot evalua corect gravitatea simtomelor (7 din 10 persoane) sau din cauza percepției greșite că un simptom este mai grav cand persistă de mai mult timp (6 din 10 persoane). Alți factori ce pot contribui în bună masură la amânarea prezentării la medic sunt de natură cultural-subiectivă: “teama de ce mi-ar putea spune medicul” prezentă la 60%, sau chiar ”jena” de a merge la medic la16%. Barierele obiective notabile țin de „lipsa banilor” (46%), constrângerile legate de timpul disponibil (37.7 %) și de accesul dificil la o consultație în medicina primară din cauza distanței prea mari până la cabinetul medicului, a lipsei asigurării medicale de sănătate și/sau a listei de așteptare aglomerate a medicului de familie (23%, 21% și respectiv 18%).

 

Datele sugerează că, pentru creșterea adresabilității precoce către serviciile de sănătate a suspiciunilor de cancer pulmonar, intervențiile de informare-educare a populației trebuie să aibă în vedere diversitatea factorilor culturali, comportamentul individual, factori socio-economici și sistemici ce pot influența etapa pre-diagnostică a bolii și adaptarea abordarilor activitatilor ce țintesc comunitățile vulnerabile la specificul acestora”, declară Marius Geantă, Președinte InoMed.

 

Doar 7 din 10 respondeți cunosc ca fumatul activ este principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar

 

Cercetarea în teren efectuată in cele doua judete din zone diferite ale tarii arată o cunoaștere suboptimală nu doar a simptomelor ci și a factorilor de risc incriminați în apariția cancerului pulmonar. Astfel fumatul activ este identificat ca factor de risc de doar 71% din subiecți la raspuns spontan, procentul urcând până la 83% la întrebare de tip acord/dezacord. Majoritatea subiecților sunt de acord cu ideea ca poluarea mediului ambiant și noxele ocupaționale constituie factori de risc (57%) si/sau cunosc rolul defavorabil al fumatului pasiv (55%). Studiul arata ca subiecții cunosc în mică măsură rolul istoricului familial ca factor individual de risc (3,4% in mod spontan, 30% raspunsuri corecte pe baza de intrebare acord/dezacord) sau al bolilor pulmonare cronice (60% de acord cu riscului crescut). Notabilă este și răspândirea în populatie a unor mituri și conceptii eronate cel putin interesante privind cancerul pulmonar, în a cărui apariție sunt incriminate direct condițiile precare de viață și sărăcia (8,2%), expunerea la frig, umezeala și „răcelile repetate” (15,3% ) sau consumul de alcool (13,5%).

 

Un grad ridicat de literație privind cancerul în rândul populației are impact semnificativ asupra îmbunătățirii șanselor de supraviețuire în rândul pacienților și a calitatii vietii acestora, a agilității pacientului în cursul navigării sistemului și pentru mai buna înțelerege a opțiunilor de tratament. Iar din perspectiva sistemului de sănătate este demonstrat efectul scăderii costurilor prin reducerea nevoii de servicii de sănătate evitabile. Acest studiu ne arată cât de mult este de facut din perspectiva creșterii bagajului de informații ce trebuie să fie transferate oamenilor pentru a-i ajuta să adopte o atitudine sanogenă, responsabilă și eficace din perspectiva propriei sănatăti”, declară Kostas Papagiannis, Managing Director MSD România.

 

Este foarte încurajator faptul ca relația dintre asistenții medicali comunitari și populația din comunitățile unde aceștia activează pare a fi una strânsă și eficace, majoritatea respondenților (66%) afirmând că, în ultimul an, informațiile legate de sănătate, boală și serviciile medicale le-au provenit de la AMC, urmat de medic (45% dintre repondenți) si asistent medical (36%). În plus, alături de medicii de familie, asistenții medicali comunitari întrunesc gradele cele mai înalte de credibilitate ca surse de informatie la îndemâna repondenților. Sursele media la care apelează subiecții din eșantionul de studiu sunt internetul (35%), posturile de TV (25%) și de radio (16%).

 

Fără a avea pretenția de reprezentativitate regională sau națională, cel putin datorita mărimii esantionului de studiu, putem afirma ca rezultatele extrase pe baza chestionarelor aplicate de AMC în cele două județe nu sunt neglijabile. Ele atrag atenția asupra nevoii de a investi în cresterea gradului de informare a populatiei asupra cancerului în general, a cancerului pulmonar în acest caz specific, ca și condiție importantă pentru prevenirea și depistarea precoce a bolii. Nu în ultimul rând studiul poate servi ca instrument ce poate ghida pregatirea profesionala a AMC în domeniu, astfel încât aceștia să fie mai bine echipați tehnic pentru a putea răspunde nevoilor și specificului comunităților pe care le deservesc. Tot mai mulți sunt cei care realizează că  lucrătorii AMC, ce fac parte dintr-un segment de servicii de sănătate adesea insuficient valorizat, au un rol extrem de important, ei fiind în comunitățile lor furnizorii de servicii în prima line a luptei cu bolile evitabile, tratabile și sunt cei ce pot face diferența în viața pacienților cu cancer pulmonar prin rolul lor de „navigatori comunitari’, dar nu numai”, a spus Carmen Hliban, reprezentant AMC.

 

În 2020, cancerul pulmonar a reprezentat principala cauză de deces în rândul pacienților oncologici  din România[2]. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer, atât ca număr de cazuri, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților. Acestă afecțiune devine mai nou și o cauză frecventă de mortalitate în rândul femeilor, situându-se pe locul 4, după cancerul de sân, colorectal și cancerul de col uterin2. Conform datelor GLOBOCAN, peste 12,000 de cazuri noi de cancer pulmonar au fost diagnosticate în 2020.

 

Studiul de percepție asupra cancerului pulmonar a fost realizat de Asociația Asistenților Medicali Comunitari (AMC). 817 subiecți din comunități vulnerabile ale județelor Botoșani și Gorj, au răspuns întrebărilor adresate de specialiști in baza unui chestionar preformat. Dintre participantii la studiu, 85%  provin din mediul rural, 53%  sunt femei, vârsta medie a eșantionului fiind de 49,7 ani.

 

Despre Asociatia Asistenților Medicali Comunitari

Asociația Asistenților Medicali Comunitari desfășoară in  ansamblu servicii de sănătate şi acţiuni de sănătate publică la nivelul comunităţilor cu scopul creşterii accesului populaţiei şi, în special, al grupurilor vulnerabile, inclusiv a celor de etnie romă, la servicii de sănătate, în special la cele centrate pe prevenire. Scopul principal al asistenţei medicale comunitare constând în îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin asigurarea echitabilă a accesului la servicii de sănătate  și a gradului de informare/ conștientizare a tuturor persoanelor din fiecare comunitate, indiferent de statutul socioeconomic, nivelul de educaţie, amplasarea acesteia în mediul rural sau urban sau de distanţa faţă de furnizorul de servicii medicale.

[1]https://www.srp.ro/ghiduri/GHID%20PENTRU%20MANAGEMENTUL%20CANCERULUI%20PULMONAR%20Partea%20I%20%E2%80%93%20DIAGNOSTIC%20%C8%98I%20STADIALIZARE.pdf

[2] https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf

 

Descarca Materialul in format PDF – Print