Covid-192020-05-12T10:50:20+03:00

ACCESUL PACIENȚILOR ONCOLOGICI
LA TRATAMENT ÎN PERIOADA STĂRII DE URGENȚĂ

  Persoana care identifică simptome ale unui anumit tip de cancer (de exemplu, un nodul la sân sau tuse cu sânge)

  Pacienții diagnosticați, cu evaluare realizată de către medicul oncolog

Pacienți inițiați cu diverse scheme terapeutice sau instabili pe schema terapeutica curenta

Conform reglementărilor în vigoare accesul pacienților diagnosticați la tratament se face astfel:

Situația 1 – Farmacie cu circuit deschis

Pacienții cu afecțiuni oncologice vor beneficia de medicamentele specifice care se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis (forme farmaceutice orale, subcutane sau intramusculare) în baza prescripțiilor medicale eliberate de medicii specialiști sau medicii de familie din județul de domiciliu. Medicul curant care a asigurat asistența medicală și tratamentele până în prezent va transmite pacientului o scrisoare medicală, prin mijloace electronice de comunicare și, după caz, confirmarea formularului specific din PIAS, în baza cărora vor fi prescrise în continuare tratamentele necesare.

Transportul ( si admninistrarea) tratamentului la domiciliul pacientului

  • Tratamentele care se iau pe cale orală pot fi transmise la domiciliul bolnavului în situaţia în care unitatea sanitară are această posibilitate.
  • Tratamentele administrate subcutanat/intramuscular pot fi transmise la domiciliul bolnavului în situaţia în care unitatea sanitară poate respecta precauţiile de păstrare şi transport recomandate de producător, iar medicul curant apreciază că bolnavul/aparţinătorii acestuia are/au posibilitatea administrării tratamentului la domiciliu.

Supraviețuitori

Respectați recomandările Ministerului Sănătății privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii noului coronavirus (COVID-19).

Situația 2 – Farmacii cu circuit închis (farmacii de spital)

În cazul tratamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit închis, pentru administrarea acestora pacienții oncologici trebuie să se adreseze unităților sanitare din apropiere care își desfășoară activitatea în această perioadă. Lista acestor unități și specialitățile pentru care pacienții se pot adresa medicilor specialiști pe perioada stării de urgență este afișată pe website-ul caselor județene de asigurări de sănătate.

Administrarea la domiciliul pacientului

Tratamentele administrate prin perfuzie (de exemplu chimioterapia, imunoterapia) pot fi transmise la domiciliul pacientului, în situaţia în care medicul curant apreciază că este posibilă administrarea la domiciliu – în funcţie de starea clinico-biologică a pacientului, de condiţiile de viaţă şi de nivelul de educaţie ale acestuia sau ale aparţinătorilor săi, de datele de siguranţă privind administrarea medicamentului precizate în RCP-ul produsului. Cu sprijinul conducerii unităţii sanitare se poate organiza administrarea la domiciliul bolnavului a tratamentului specific sub supravegherea personalului medical.

Monitorizarea reacțiilor adverse

În ambele situații, reacțiile adverse pot fi comunicate medicului specialist prin mijloace electronice sau telefonic.

Supraviețuitori

Supraviețuitorii de cancer post-tratament cuprind persoanele care nu mai prezintă boala după încheierea tratamentului, persoanele care primesc în continuare tratament pentru a reduce riscul de recidivă a cancerului și persoanele care au boala sub control și puține simptome care primesc tratament pentru a gestiona
cancerul ca boală cronică (Supraviețuire – Ghidul pacientului ESMO). Respectați recomandările Ministerului Sănătății privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii noului coronavirus (COVID-19).

RĂSPUNSURI LA CELE
MAI FRECVENTE ÎNTREBĂRI

Un istoric de chimio sau radioterapie crește riscul de îmbolnăvire sau gravitatea îmbolnăvirii?2020-04-12T21:52:02+03:00

Până în prezent, nu există dovezi care să sugereze că orice tratament împotriva cancerului ridică riscul de îmbolnăvire mai mult sau mai puțin decât oricine este expus la virus. Există unele dovezi că pacienții cu cancer pot avea o infecție mai gravă cu COVID-19 dacă o dobândesc, probabil din cauza faptului că boala oncologică și tratamentul acesteia pot duce la un sistem imunitar slăbit, care mai departe determină o capacitate redusă de combatere a infecțiilor. Pacienții care primesc tratament pentru cancer interacționează, de asemenea, cu sistemul de asistență medicală mai frecvent decât populația generală, astfel că o expunere mai mare în acest cadru poate contribui la un risc mai mare de infecție, dar acest lucru nu este cunoscut în acest moment. Pacienții sunt sfătuiți să vorbească cu medicul oncolog și întreaga echipă de îngrijire. Orice întârziere în administrarea terapiei duce la scăderea șanselor de supraviețuire a pacienților, de aceea trebuie găsit un compromis rezonabil între riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și continuarea administrării terapiei oncologice.

Pacienții care se află în cursul unor terapii endocrine pentru cancerul de sân sau ovarian au un risc mai mare de a se îmbolnăvi de COVID-19 sau de a avea o boală mai gravă?

Nu există dovezi specifice care să sugereze că terapiile endocrine pot crește riscul de a îmbolnăvire sau de a face o formă mai gravă a bolii. Majoritatea terapiilor endocrine nu afectează sistemul imunitar.

Dacă un bolnav de cancer sau un supraviețuitor de cancer simte unele simptome precoce, cum ar fi febra sau tuse, trebuie să se adreseze medicului oncolog sau medicului generalist/medicului de familie?

În cazul in care sunt sub tratamentul activ al cancerului, pacienții trebuie să contacteze telefonic medicul oncolog și să urmeze recomandările acestuia. Dacă nu sunt sub tratament activ, pacienții sau supraviețuitorii de cancer ar trebui să se adreseze telefonic medicului de familie și să urmeze indicațiile acestuia.

Un istoric de cancer crește riscul de complicații pentru sănătate în contextul epidemiei din COVID-19 (SARS-CoV-2)?2020-04-12T21:52:13+03:00

Conform Mesajului Societăților de Oncologie Medicală și Radioterapie, bolnavii de cancer sunt cunoscuți ca fiind mai vulnerabili față de infecțiile  virale de tip gripal. Se estimează că riscul de a fi internat este de 4 ori mai mare, iar riscul de deces este de 10 ori mai mare. Acest risc excesiv pare deosebit de marcat la cei cu limfopenie sau neutropenie, caracteristică frecvent întâlnită la pacienții tratați cu chimioterapie sau la cei care au primit mai multe linii de tratament oncologic.

Pacienții cu cancer și supraviețuitorii de cancer pot avea un risc mai mare de complicații din cauza COVID-19. Conform unui studiu publicat recent (Liang et al, Lancet Oncol, http://dx.doiorg/10.1016/S1470- 2045(20)30096-6), pacienții cu antecedente oncologice au avut o incidență mai mare de complicații severe, incluzând aici nevoia de îngrijire în unități de terapie intensivă, ventilație mecanică sau deces, în comparație cu alți pacienți care nu au avut cancer. Cu toate acestea, trebuie să ținem cont de faptul că nu există numeroase studii în această direcție iar studiul respectiv a fost realizat doar pe un număr relativ mic de pacienți cu cancer din (18 pacienți), ceea ce înseamnă că nu poate fi neapărat generalizat la toți pacienții cu cancer.

Care este, pe scurt, sensul termenului “imunocompromis”?2020-04-12T21:53:33+03:00

Termenul „imunocompromis” se referă la persoanele al căror sistem imunitar este considerat mai slab, mai afectat sau mai puțin robust decât cel al adultului mediu sănătos. Rolul principal al sistemului imunitar este de a ajuta la combaterea infecției. Persoanele cu un sistem imunitar compromis prezintă un risc mai mare de a infectare, inclusiv cu infecții virale cu noul coronavirus. Există multe motive pentru care o persoană ar putea fi imun compromisă: condițiile medicale pre-existente precum cancerul, diabetul sau bolile de inimă, vârsta înaintată sau anumite alegeri în ceea ce privește stilul de viață, cum ar fi fumatul, pot contribui la slăbirea sistemului imunitar. Pacienții cu cancer pot avea un risc mai mare de a fi imunocompromiși în funcție de tipul de cancer pe care îl au, de tipul de tratament pe care îl primesc, de alte condiții de sănătate și de vârsta lor. Riscul de a fi compromis imunitar este de obicei mai mare în timpul tratamentului activ al cancerului, de exemplu în timpul tratamentului cu chimioterapie. Nu există un test specific care să stabilească dacă o persoană este imun compromisă, deși un număr scăzut de celule albe din sânge sau un nivel scăzut de anticorpi (numite și imunoglobuline) în sânge indică probabil o stare imuno compromisă.

Cât de gravă este infecția cu noul coronavirus?2020-04-12T21:53:38+03:00

Majoritate persoanelor infectate cu noul coronavirus vor prezenta simptome ușoare până la moderate și vor putea să-și trateze simptomele acasă, așa cum ar face în cazul unei răceali severe sau gripei. Unele persoane, însă, în special cei fragili din punct de vedere medical, vor avea nevoie de îngrijiri medicale, inclusiv spitalizare.

Potrivit autorităților de sănătate publică, persoanele care pot avea un risc mai mare de complicații grave dacă sunt infectate cu acest nou virus includ:

  • Persoanele în vârstă de peste 65 de ani sau persoane care trăiesc în case de îngrijire medicală sau în unități de îngrijire de lungă durată
  • Persoanele cu sistem imunitar slăbit **
  • Persoanele cu boli pulmonare cronice (inclusiv astm moderat sau sever)
  • Persoanele cu afecțiuni cardiace grave
  • Persoanele cu obezitate severă
  • Persoanele cu afecțiuni medicale precum diabetul, insuficiența renală sau bolile hepatice

** Anumite condiții medicale pot slăbi sistemul imunitar, printre acestea numărându-se: cancerul și tratamentul acestuia (inclusiv transplantul de măduvă), fumatul, transplantul de organe, deficiențe imunitare, HIV sau SIDA slab controlate, administrarea de medicamente care slăbesc sistemul imunitar, cum ar fi administrarea îndelungată de steroizi.

Care sunt simptomele?2020-04-12T21:53:43+03:00

Infecțiile umane cu coronavirusurile comune sunt mai mult asimptomatice sau cu simptome clinice medii, semănând cu o răceală comună (tuse, febră, nas înfundat, etc.), însa au fost observate infecții severe și chiar fatale. Aceste virusuri sunt capabile să cauzeze la om infecții ale tractului respirator inferior, inclusiv pneumonii.

Simptomele pentru infecţia cu SARS-CoV-2 observate până acum au fost: febră, tuse, dificultate în respiraţie (dispnee).

Cum se transmite?2020-04-12T21:53:48+03:00

Coronavirusul se transmite pe cale respiratorie, prin picaturi de secreţie, produse când o persoană infectată tuşeşte sau strănută. Transmiterea este posibilă şi când are loc contactul direct cu fluidele (sânge, materii fecale, salivă) de la o persoană infectată.

Ce este COVID-19?2020-04-12T21:53:50+03:00

COVID-19 este numele bolii cauzate de un nou coronavirus, identificat pentru prima oară în decembrie 2019 într-un focar de pneumonie din China (Orasul Wuhan, provincia Hubei), care nu a fost identificat anterior la om. Numele acestui coronavirus este „SARS-CoV-2” și face parte din familia Coronaviridae, din aceeaşi familie făcând parte şi virusurile care determină Sindromul Respirator Acut Sever (SARS) și Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV)) și pare să aibă caracteristici epidemiologice similare acestora.

Ce sunt coronavirusurile?2020-04-12T21:50:40+03:00

Coronavirusurile fac parte dintr-o familie de virusuri care determină infecţii la om şi animale. Aceste virusuri pot determina la om de la o răceală comună, la unele mai severe și chiar boli respiratorii fatale, precum Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) și Sindromul Respirator Acut Sever (SARS).

Harta furnizorilor de servicii
medicale în perioada stării
de urgență (oncologie)

Partener

Informațiile de pe această pagină au doar caracter informativ și nu reprezintă sfat medical, iar pentru informații suplimentare, precum și pentru tratarea problemei dvs. medicale trebuie să vă adresați unui medic calificat pentru consultații medicale specifice.

Go to Top