- Cancerul de col uterin este al 2-lea cel mai comun tip de cancer la femeile cu vârste cuprinse între 15-44 ani.
- Doar una din 8 fete de 11-18 ani este vaccinată și mai puțin de 15% dintre femeile adulte cu vârsta de 20-74 de ani declară că au efectuat un test Babeș Papanicolau (PAP) în ultimii cinci ani[1].
- 2 din 3 femei care pierd lupta cu cancerul de col uterin au până în 59 de ani.
România este țara Uniunii Europene cu cele mai mari rate de morbiditate și mortalitate prin cancer de col uterin, româncele având un risc de 2,5 ori mai mare de a fi diagnosticate cu această boală și un risc de deces de 3,4 ori mai mare decât valorile medii în UE27. Mai mult de atât, deși conform Indicelui de Dezvoltare Umană pentru 2021/22 România se situează în rândul țărilor foarte dezvoltate socio-economic, incidența cancerului cervical din țara noastră este foarte apropiată de valorile înregistrate în țări mediu sau slab dezvoltate, precum Congo și respectiv Etiopia. [2]
Cancerul de col uterin este al 3-lea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor din România, afectând anual circa 3400 românce și a 4-a cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în rândul populației feminine, luând viețile a circa 1800 femei în fiecare an. Peste jumătate (53%) din cazurile de cancer de col uterin apar la femei tinere, la femeile sub 55 ani, vârste la care ele sunt nu doar foarte active în viața profesională ci și piloni importanți ai familiilor lor[3].
Aproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de o infecție anterioară cu virusul papilloma uman (HPV), un virus cu transmitere sexuală foarte comun și cu răspândire largă favorizată de evoluția fără simptome a infecției în majoritatea cazurilor, atât la femei cât și la bărbați. Un raport al grupului de lucru HPV Action Network al Organizației Europene a Cancerului arată că, în rândul țărilor din regiunea OMS-Euro, cele mai mari prevalențe ale HPV observate la femeile cu citologie cervicală normală sunt întâlnite în patru state, între care si România[4]. Infecția cu HPV poate fi însă prevenită atât la fete, cât și la băieți prin vaccinare, recomandată a fi efectuată în perioada de preadolescență[5].
“Luna ianuarie a fiecărui an ne amintește cât de important este să ne mobilizam pentru a elimina povara cauzată de cancerul cervical, boală prevenibilă prin vaccinare anti-HPV și detectabilă precoce prin screening, despre unul din puținele cancere eliminabile prin intervenții de sănătate publică simple. De aceea, ținând cont de situația cancerului cervical în România putem spune că avem o criză de sănătate publică în desfășurare, cel puțin atâta timp cât femeile din țara noastră vor fi între europencele cele mai afectate de acest tip de cancer. Sunt necesare urgent eforturi susținute și un angajament ferm din partea autorităților, al societății civile, al profesioniștilor din domeniul sănătății pentru a alinia țara noastră obiectivelor strategiei globale a OMS de eradicare a cancerului de col uterin.[6] Eliminarea acestuia presupune atât creșterea ratelor de vaccinare anti-HPV până la 90% din populația eligibilă, cât și a eficacității programului național de screening, astfel încât 70% din femeile ajunse la vârstele de 35 și 45 ani să fie beneficiarele unui test de screening performant. În egală măsură trebuie avută în vedere tratarea femeilor diagnosticate, cu creșterea accesului la noi terapii considerate standard de tratament în cancerul de col uterin”, afirmă Cezar Irimia, președintele FABC.
După 3 ani de la inițierea în România a programului național prin care se oferă acces gratuit la vaccinarea anti-HPV a fetelor, peste 100.000 de fete au fost vaccinate în 2022, reprezentând peste 10% din populația eligibilă. Deși această rată de acoperire vaccinală este printre cele mai scăzute din Europa, se observă o creștere de la an la an a ratei de imunizare și a interesului părinților de a-și proteja copiii prin acest tip de imunizare cu beneficii pe termen lung. La sfârșitul anului 2022, Ministerul Sănătății a anunțat achiziția a 135,000 de doze de vaccin HPV, ce sunt disponibile pentru fetele intre 11-18 ani în cadrul Programul Național de Vaccinare implementat prin intermediul medicilor de familie, în regim de gratuitate și la solicitarea părinților.
Gradul de acoperire, în cadrul programului național dedicat, a populației feminine cu servicii de screening pentru cancer de col uterin sunt și ele suboptimal. Conform raportului elaborat de HPV Action Network, rata de acoperire cu screening de col uterin este doar 5% în România, valoare mult sub media de 33% valabilă pentru toată regiunea europeană a OMS în care intră un număr de 53 de țări.
Biroul de Presa FABC
0723240223
[1] https://www.ms.ro/plan-national-de-combatere-a-cancerului-2/
[3] https://www.dspbihor.gov.ro/promsan/2020
[4] https://raportuldegarda.ro/situatie-programe-preventie-hpv-europa-inegalitati-sanatate/
[5] https://protejeaza-tedehpv.ro/
[6] https://www.who.int/initiatives/cervical-cancer-elimination-initiative