București, 21 mai 2026
Noi, la Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer nu facem politică. Nu acesta este rolul nostru. Rolul nostru este să ajutăm oameni, să acoperim goluri pe care statul nu reușește să le acopere, să construim solidaritate și să susținem comunități vulnerabile.
Dar există momente în care nu putem rămâne fără reacție. Momente în care politica și politicienii atacă direct societatea civilă și valorile fundamentale ale unei democrații sănătoase.
Legea adoptată recent în Senat cu voturile AUR, PSD plus alți reprezentanți ai mișcării așa-zis suveraniste nu este despre transparență. Statul are deja acces la informațiile fiscale și financiare relevante prin ANAF, sistemul bancar, raportările contabile și mecanismele existente de control. Dacă statul român consideră că există activități ilegale sau ilicite în acest domeniu, de ce nu folosește toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a dovedi acest lucru?
Aceiași politicieni care refuză de ani de zile transparentizarea cheltuielilor din bani publici ale partidelor, a contractelor cu presa, a rețelelor de influență și a propriilor privilegii cer acum, în numele unei așa-zise transparențe, ca organizațiile neguvernamentale să publice identitatea oamenilor care aleg să doneze pentru binele comun.
Aceasta nu este transparență, este intimidare.
Ne este imposibil să ignorăm modul în care această lege a fost împinsă înainte: într-o viteză extraordinară, fără o dezbatere publică reală, în ciuda avizelor negative primite și în ciuda tuturor avertismentelor venite din partea societății civile.
Atât Consiliul Legislativ cât și Consiliul Economic și Social au emis avize negative și peste 800 de organizații neguvernamentale au semnat o scrisoare deschisă împotriva acestui proiect.
Mai mult decât atât, există deja precedente în Europa de legi aproape identice promovate în state care au urmat modele iliberale și autoritare: în Ungaria lui Viktor Orban, în Slovacia lui Robert Fico sau modelul original, din Rusia lui Vladimir Putin cu legislația privind „agenții străini”.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că o legea similară adoptată în Ungaria încalcă legislația europeană și drepturile fundamentale. Astfel de măsuri au generat mecanisme de intimidare, au descurajat donațiile și au creat rupturi profunde în societate, transformând societatea civilă într-un „dușman intern”.
În spatele expresiei „ONG-uri” nu sunt conspirații grupuri de interese. Sunt oameni care strâng bani pentru copii bolnavi. Sunt organizații care duc caravane medicale în sate unde oamenii nu au acces la investigații de bază. Sunt centre pentru victime ale violenței domestice. Sunt programe pentru copii care altfel ar abandona școala. Sunt servicii de paleație construite aproape exclusiv prin solidaritate și donații. Sunt, în foarte multe cazuri, oameni și asociații care fac munca pe care statul este incapabil să o facă de 35 de ani.
Celor care spun că ONG-urile sunt „dușmanul” și că ar trebui desființate, le cerem să le spună asta:
– părinților unui copil grav bolnav care a ajuns la tratament în străinătate cu ajutorul donațiilor strânse de un ONG.
– femeilor din comunități sărace care și-au depistat și tratat un cancer în urma unei caravane medicale finanțate din donațiile unor firme private.
– femeilor abuzate pe care statul le-a abandonat și care au găsit sprijin într-un centru construit de societatea civilă.
– copiilor care primesc o masă caldă, sprijin educațional sau o șansă reală la un viitor mai bun prin proiectele unor organizații neguvernamentale.
– celor peste o mie de români bolnavi de cancer care au primit acces la tratament doar după ce au dat în judecată statul român, tot prin intermediul unui ONG.
O societate în care oamenii nu mai au curaj să ajute, să se asocieze, să doneze și să se implice este o societate mai slabă, mai vulnerabilă și mai ușor de controlat. Fix ce și-ar dori unii politicieni.
De aceea, nu mai putem tăcea. Și îi rugăm pe toți cei care își doresc să trăiască într-o societate deschisă, cu valori europene, să ni se alăture distribuind acest mesaj.
