Imunoterapia și terapia țintită sunt noțiuni care dau speranță celor mai ghinioniști dintre pacienți, cei diagnosticați cu cancer pulmonar. Vorbesc despre una dintre cele mai agresive forme ale acestei maladii, unde rata de supraviețuire la 5 ani este de numai 11% în România.
Sunt terapii de ultimă generație pentru care e nevoie în egală măsură de analize speciale. Am făcut un exercițiu practic ca să înțeleg exact cu ce “se mănâncă” biomarkerii, dacă avem nevoie de ei și mai ales să vă pot explica aici și vouă ce am priceput eu.
Să o iau cu începutul: am călătorit până la Timișoara ca să stau de vorbă cu un medic anatomo-patolog atât de pasionat de ceea ce face încât poate vorbi cu orele despre o singură celulă pe care o vede la microscopul electronic. Am vrut să aflu care e rolul acestor biomarkeri, ce ar trebui să facă pacientul, dar medicul oncolog. Sunt amănunte care pot face diferența între un tratament eficient care poate salva viața bolnavului ori un tratament cu efecte puține, dezamăgitoare.
Cine are nevoie de analiza biomarkerilor și de ce?
Pacienții dignosticați cu cancer de orice tip, dar în principal pacienții care suferă de cancer pulmonar altul decât cel cu celule mici, ei sunt cei care au nevoie de acest test. După ce s-a stabilit dacă tumora e sau nu e malignă, un diagnostic secundar via biomarker poate oferi informații despre cel mai bun tratament pentru acel pacient. Biomarkerii ajută la identificarea tratamenului celui mai potrivit împotriva celulelor haotice ale cancerului care pun în pericol viața pacientului: că e imunoterapie, radio sau chimioterapie, mi-a făcut introducerea medicul anatomo-patolog George Daniel Buzete.
Ce analiză e necesară pentru a face testul biomarker?
E nevoie de biopsie. O bucată de țesut care să fie scoasă din tumoră de medicul chirug și care să fie analizată în laborator. De aici începe propriu-zis “ancheta” mea. Doctorul George Daniel Buzete mi-a explicat că e foarte important ca țesutul pe care chirurgul a reușit să-l preleveze să ajungă într-o stare cât mai bună la laborator. Conservarea lichidă face procesarea țesutului de către anatomo-patolog mai sigură. Mi-a spus că e preferabil ca blocul de parafină să fie realizat direct la clinica unde se fac testele, decât să fie greșit conservat în parafină. Am întrebat de ce?
“Blocul de parafină e temelia diagnosticului. Dacă nu e preparat bine, am avut cazuri în care țesutul s-a desprins din parafină, iar analiza nu a putut fi realizată. Ori sunt pacienți imobilizați, în stadii avansate, de la care abia s-a putut preleva un milimetru de țesut, iar altă prelevare e aproape imposibilă. Trebuie să ajutăm pacientul din ceea ce avem prelevat, nu să mai cerem o probă. Eu lucrez cu microni. Dintr-un țesut de 1 mm, o mie de microni, e o lume imensă, extraodinar de plină de informații. Un singur nucleu poartă informația a generații întregi și e mai mic de un micron. “
Ce arată biomarkerul și de ce nu e suficientă testarea care arată dacă o tumoră e sau nu e malignă?
Aici am primit o lecție în toată regula: “Din blocul de parafină se ia o foiță transparența de țesut care se colorează și care îmi arată o lume întreagă din acel țesut. Simpla secțiune pe care o colorez îmi arată în numai trei celule sau 30 de celule dacă acea tumoră crește, dacă nu crește, ce fel de țesut e, la ce medicament răspunde.” mă lămurește doctorul Buzete. Care îmi povestește mai departe că nu orice tumoră are nevoie de testarea cu biomarkeri, îmi descrie cazuri în care ceea ce părea o tumoră care crește în plămâni e de fapt un fir de păr sau un dinte. Da, am întrebat de două ori. Un fir de păr sau un dinte poate crește în plămâni când sistemul nostru o ia razna și dă o comandă greșită. Astea sunt cazuri fericite în care chirurgul scoate țesutul și pacientul revine la viața normală. Insă în cazul tumorilor lucrurile stau fix pe dos. Acolo e nevoie de biomarkeri pentru ca tratamentul să fie cel mai potrivit pacientului.
“Am fost programați ca orice crește anapoda în organism, să fie eliminat. Numai că celula tumorală se deghizează – în etapa intermediară de dezvoltare a unei celule, organismul nu o atacă. Până nu se maturizează sistemul imun, organismul nu atacă, e un mecanism normal. Celula tumorală e parșivă și se preface că încă nu e țesut matur, se acoperă cu aceste celule – se cheamă PD1 sau PD-L1, o pelerină care o acoperă, iar sistemul imun se comportă ca și cum acolo nu ar fi nimic deși sub pelerină e haloimăsul de pe lume. Aici, biomarkerul descoperă parșivenia și intervine imunoterpia, care blochează legătura dintre cele două celule și inactivează acea pelerină. Tratamentul readuce sistemul imun pe linia lui normală, de autoapărare.“
Pe niște lame de microscop colorate, doctorul îmi arată eficiența acestor teste. Simpla colorare cu niște substanțe arată exact poza unui țesut cu probleme. Știu, pare ca un tablou de Klimt, dar asta e diferența între un diagnostic pus cu ajutorul biomarkerilor sau fără ei, fiindcă aceste teste arată riscul, diagnosticul și ceea ce urmează să se întâmple, evoluția bolii și terapia recomandată – un tratament -personalizat, care poate fi imunoterapie combinată cu chimioterapie sau doar una din cele două, ori altă soluție pe care o consideră medicul oncolog.
Nu e prea scump ca un pacient să facă toate aceste teste privitoare la biomarkeri, poate nu e nevoie de ele?
“E mult mai eficient din punct de vedere al costului să testezi tot cu biomarkeri decât să lași până se agravează cancerul constatând că tratamentul inițial nu dă rezultate, pentru că asta face consturile de tratament să fie mult mai mari. Studiile vin și spun ca la nivel de carcinom bronho-pulmonar e mai ieftin să testezi tot decât să nu o faci.” Trebuie să vă spun că, în România, testarea biomarkerilor validați se face la recomandarea medicului, în baza unui voucher pe care pacientul îl folosește la un laborator de specialitate, în prezent, costurile acestei testări fiind acoperite de companiile farmaceutice.
In loc de concluzie:
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer lansează prima platformă online despre testarea biomarkerilor dedicată pacienților cu cancer pulmonar. Acest proiect face parte din campania “Viața fără piese lipsă- Acționează. Discută. Testează ”, o inițiativă realizată în parteneriat cu MSD România, care are ca obiectiv creșterea gradului de informare a pacienților cu privire la importanța testării biomarkerilor. Platforma conține informații cheie despre cancerul pulmonar, imuno-oncologie, biomarkeri și rolul testării acestora în tratamentul cancerului pulmonar, dar și un ghid de conversație menit să îl ajute pe pacient în discuțiile cu medicul, pentru a înțelege mai bine cum funcționează această testare și de ce este importantă pentru stabilirea tratamentului adecvat, în timp util.
Paula Rusu
Lasă un răspuns