Administrator

  • Ziua de Luptă împotriva Cancerului – Manifest pentru viață

    ·       Rata mortalității în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64% mai mare decât media UE, și cu 27% în rândul femeilor[1].

    ·       În România, rata de incidență a cancerului de col uterin (32,3 la 100 000 de femei) și rata mortalității (16,9 la 100 000) sunt cele mai ridicate din UE.

    ·       1 din 2 persoane bolnave de cancer din România sunt de vârstă activă, cu  impact major asupra pieței muncii

    În 2021, cancerul a provocat 46779 decese și chiar dacă a devenit în acest an în contextul pandemiei a treia cauză principală de deces din România – după bolile cardiovasculare și bolile aparatului respirator, inclusiv COVID), este de așteptat să își reia rolul tradițional din anii pre-pandemici, redevenind 2-a cauză majoră de deces la populația din țara noastră. Astfel, conform datelor Institutului Național de Statistică, malignitățile au contribuit cu 14,0% la totalul deceselor din 2021, iar 3 din 10 pacienți care au pierdut lupta cu cancerul aveau 65 de ani[2].

    În anul 2020, principalele cauze de mortalitate prin cancer au fost cancerul pulmonar (25%), cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân (17.5%), cancerul colorectal, cancerul pulmonar și cancerul de col uterin în rândul femeilor. Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că județele cu cea mai ridicată rată de mortalitate prin cancer în 2020 au fost Tulcea, Buzău, Dâmbovița, Ialomița și Cluj2

    Mortalitatea prin cancer pe segmentul de vârsta 15 și 64 de ani este cu 48% mai ridicată în România comparativ cu media UE, conform celui mai recent Profil de țară privind cancerul realizat de OECD.1 În cazul bărbaților din acest segment de vârstă, sunt alarmante atât incidența cât și mortalitatea prin cancere cu localizare nazo- și oro-faringiană, care sunt printre cele mai ridicate din UE. O situație similară întâlnim și în cazul femeilor din această grupă de vârstă, incidența și mortalitatea cancerului nazofaringian și al cancerului de col uterin fiind cele mai ridicate din Uniune.

    Rata estimată a infecției cu HPV, standardizată în funcție de vârstă, arată că populația țării noastre este una dintre cele mai afectate populații naționale din UE27 (între 12,2 și 15,4 la 100 000 de locuitori)1,fapt ce se corelează cu incidența mare a formelor de cancer determinate de infecția cu Papilomavirusul Uman (HPV)observată în România.

    Infecția cu virusul HPV este implicată în 99% din cazurile de cancer de col uterin. În plus, studiile din ultimii ani susțin rolul infecției cu HPV ca factor de risc important și pentru unele cancere din sfera ORL, mai ales pentru cele cu localizare orofaringiană (amigdale, partea moale a cerului gurii/palatul moale, baza limbii) ce sunt cauzate de infecția cronică cu HPV în proporție de 70%.  

    Suferinței imense provocată de cancer la nivel de individ i se adaugă impact societal important, deseori insuficient luat în calcul. Pierderile de productivitate cauzate de cancer produc în societate efecte de sărăcire pe multiple niveluri: indivizi, familii și societate în ansamblu[3]. Anual viețile afectate sau pierdute prin cancer înseamnă pierderi economice în economia țării atât prin afectarea productivității pacienților și a aparținătorilor care, cumulate, ajung în prezent până la 3% din PIB-ul României.

    România a făcut progrese în prevenirea, diagnosticarea și îngrijirea cancerului în ultimii cinci ani, inclusiv din perspectiva adoptării în consens a unui Plan Național de Combatere a Cancerului și prin creșterea accesului la tratamente considerate standard de îngrijire, iar reducerea mortalității prin cancer pulmonar este o primă dovadă în acest sens. Avem însă o cale lungă de parcurs pentru a reduce decalaje pe care pacienții oncologici din România le întâmpină în comparație cu pacienții din restul Europei.  Naționalitatea, vârsta, educația pentru sănătate, veniturile, locul în care trăim, nu trebuie să afecteze modul în care avem acces la servicii medicale, la prevenția și tratarea cancerului. Din acest motiv este nevoie să acționăm acum, să ne luam angajamentul ca societate că facem tot ce ține de noi pentru un viitor fără cancer. Același angajament ni-l dorim și din partea autorităților și al clasei politice, care trebuie să prioritizeze controlul acestei maladii care ne lovește atât individual, dar și la nivel de comunitate și societate.”, afirmă Cezar Irimia, președinte FABC.

    FABC va marca Ziua de Luptă împotriva Cancerului printr-un eveniment organizat în data de 8 februarie, la Palatul Parlamentului, intitulat „Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului în contextul implementării Planului Național de Prevenire și Control al Cancerului„. Cu acest prilej se vor reuni reprezentanți ai mediului academic, societăților profesionale și autorităților din România, care au un rol cheie în implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului, dar și membrii noului Consiliu Științific al FABC. Evenimentul va fi centrat pe realizarea normelor de implementare ale noului Plan Național de Prevenire si Combatere a Cancerului.

    Puteți urmări evenimentul live pe pagina de Facebook a Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer: https://www.facebook.com/FABCRomania si pe Platforma PacientulInDirect https://www.facebook.com/PacientulInDirect   

    Birou de presa FABC: 0 723 240 223


    [1] OECD, Raport de țară privind cancerul, 2023

    [2] https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/evenimente_demografice_in_anul_2021.pdf

    [3] “Povara cancerului în România și impactul său asupra economiei”, Studiu ASE, Clara Volintiru

    • Cancerul de col uterin este al 2-lea cel mai comun tip de cancer la femeile cu vârste cuprinse între 15-44 ani.
    • Doar una din 8 fete de 11-18 ani este vaccinată și mai puțin de 15% dintre femeile adulte cu vârsta de 20-74 de ani declară că au efectuat un test Babeș Papanicolau (PAP) în ultimii cinci ani[1].
    • 2 din 3 femei care pierd lupta cu cancerul de col uterin au până în 59 de ani.

    România este țara Uniunii Europene cu cele mai mari rate de morbiditate și mortalitate prin cancer de col uterin, româncele având un risc de 2,5 ori mai mare de a fi diagnosticate cu această boală și un risc de deces de 3,4 ori mai mare decât valorile medii în UE27. Mai mult de atât, deși conform Indicelui de Dezvoltare Umană pentru 2021/22 România se situează în rândul țărilor foarte dezvoltate socio-economic, incidența cancerului cervical din țara noastră este foarte apropiată de valorile înregistrate în țări mediu sau slab dezvoltate, precum Congo și respectiv Etiopia. [2]

    Cancerul de col uterin este al 3-lea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor din România, afectând anual circa 3400 românce și a 4-a cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în rândul populației feminine, luând viețile a circa 1800 femei în fiecare an. Peste jumătate (53%) din cazurile de cancer de col uterin apar la femei tinere, la femeile sub 55 ani, vârste la care ele sunt nu doar foarte active în viața profesională ci și piloni importanți ai familiilor lor[3].

    Aproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de o infecție anterioară cu virusul papilloma uman (HPV), un virus cu transmitere sexuală foarte comun și cu răspândire largă favorizată de evoluția fără simptome a infecției în majoritatea cazurilor, atât la femei cât și la bărbați. Un raport al grupului de lucru HPV Action Network al Organizației Europene a Cancerului arată că, în rândul țărilor din regiunea OMS-Euro, cele mai mari prevalențe ale HPV observate la femeile cu citologie cervicală normală sunt întâlnite în patru state, între care si România[4]. Infecția cu HPV poate fi însă prevenită atât la fete, cât și la băieți prin vaccinare, recomandată a fi efectuată în perioada de preadolescență[5].

    Luna ianuarie a fiecărui an ne amintește cât de important este să ne mobilizam pentru a elimina povara cauzată de cancerul cervical, boală prevenibilă prin vaccinare anti-HPV și detectabilă precoce prin screening, despre unul din puținele cancere eliminabile prin intervenții de sănătate publică simple. De aceea, ținând cont de situația cancerului cervical în România putem spune că avem o criză de sănătate publică în desfășurare, cel puțin atâta timp cât femeile din țara noastră vor fi între europencele cele mai afectate de acest tip de cancer. Sunt necesare urgent eforturi susținute și un angajament ferm din partea autorităților, al societății civile, al profesioniștilor din domeniul sănătății pentru a alinia țara noastră obiectivelor strategiei globale a OMS de eradicare a cancerului de col uterin.[6] Eliminarea acestuia presupune atât creșterea ratelor de vaccinare anti-HPV până la 90% din populația eligibilă, cât și a eficacității programului național de screening, astfel încât 70% din femeile ajunse la vârstele de 35 și 45 ani să fie beneficiarele unui test de screening performant. În egală măsură trebuie avută în vedere tratarea femeilor diagnosticate, cu creșterea accesului la noi terapii considerate standard de tratament în cancerul de col uterin”, afirmă Cezar Irimia, președintele FABC.

    După 3 ani de la inițierea în România a programului național prin care se oferă acces gratuit la vaccinarea anti-HPV a fetelor, peste 100.000 de fete au fost vaccinate în 2022, reprezentând peste 10% din populația eligibilă. Deși această rată de acoperire vaccinală este printre cele mai scăzute din Europa, se observă o creștere de la an la an a ratei de imunizare și a interesului părinților de a-și proteja copiii prin acest tip de imunizare cu beneficii pe termen lung. La sfârșitul anului 2022, Ministerul Sănătății a anunțat achiziția a 135,000 de doze de vaccin HPV, ce sunt disponibile pentru fetele intre 11-18 ani în cadrul Programul Național de Vaccinare implementat prin intermediul medicilor de familie, în regim de gratuitate și la solicitarea părinților.

    Gradul de acoperire, în cadrul programului național dedicat, a populației feminine cu servicii de screening pentru cancer de col uterin sunt și ele suboptimal. Conform raportului elaborat de HPV Action Network, rata de acoperire cu screening de col uterin este doar 5% în România, valoare mult sub media de 33% valabilă pentru toată regiunea europeană a OMS în care intră un număr de 53 de țări.

    Biroul de Presa FABC

    0723240223


    [1] https://www.ms.ro/plan-national-de-combatere-a-cancerului-2/

    [2] Cancer Today (iarc.fr)

    [3] https://www.dspbihor.gov.ro/promsan/2020

    [4] https://raportuldegarda.ro/situatie-programe-preventie-hpv-europa-inegalitati-sanatate/

    [5] https://protejeaza-tedehpv.ro/

    [6] https://www.who.int/initiatives/cervical-cancer-elimination-initiative

  • Consecvența valorilor și principiilor care ne călăuzesc activitățile desfășurate de FABC în beneficiul pacienților, organizația noastră dorește să-și consolideze reputația instituțională ca actor nonguvernamental implicat în inițiative semnificative din perspectiva sănătății populației. În acest scop, Consiliul Director al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a hotărât înființarea unui Consiliu Științific Consultativ, format din experți reputați din țara noastră, pe a căror expertiză să ne putem baza atunci când decidem să inițiem proiecte noi, astfel încât inițiativele noastre să fie aliniate evidentelor științifice la zi și priorităților de sănătate publică din țara, în interesul pacienților de azi și de mâine.

    Am invitat să facă parte din acest Consiliu, reputați specialiști din domeniu care, au acceptat această propunere onorându-ne dar și obligându-ne la a păstra activitatea FABC la aceleași cote că și până acum (https://fabc.ro/consiliul-stiintific-fabc/).

    Ne dorim ca acești reputați specialiști, cei care veghează direct la sănătatea noastră, oferindu-ne o noua șansă la viață, să se implice pentru a-și putea desfășura nobila activitate în folosul nostru, în cele mai bune condiții și cu acces la cele mai noi tratamente si investigații.

    În contextul elaborării normelor de aplicare ale Planului Național de Prevenire și Combatere a Cancerului de către MS, dorim ca acest Consiliu să elaboreze și să propună analize de specialitate echipei desemnate de MS, să creioneze aceste norme pentru implementarea Planului Național de Prevenire și Combatere a Cancerului. Lucrând alături de autorități în acest sens, șansele noastre de supraviețuire/vindecare vor creste proporțional, iar satisfacția muncii tuturor specialiștilor, să fie una deplină.

    O prima întâlnire a acestui Consiliu a avut loc, online, in data de 18.01.2023 unde s-au hotărât întâlniri periodice, crearea unei platforme de comunicare între membrii Consiliului, și modalități de abordare a activității acestuia.

    Cu acordul membrilor Consiliului Științific, Consiliul Director al FABC a numit acest Consiliu Tumor Board-ul” Oncologiei romanești, pentru a putea transmite un mesaj tuturor celor implicați în sistemul de sănătate că, doar lucrurile elaborate în echipa pot genera succes și pot salva vieți!

    FEDERATIA ASOCIATIILOR BOLNAVILOR DE CANCER

    Biroul de presă FABC

    0723240223

  • Campania Ascultă-ți Tusea

    Lansarea campaniei Ascultă-ți tusea! (www.ascultatusea.ro) reprezintă un demers ce adresează realitatea actuală, într-un context în care, potrivit profilului de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea, publicat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și European Observatory on Health Systems and Policies, în cooperare cu Comisia Europeană, cancerul bronho-pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer în România. În România, cancerul de plămân reprezintă cea mai frecventă formă de cancer în rândul bărbaților, respectiv a patra cea mai frecventă formă de cancer în rândul femeilor. Cu toate acestea, sub rezerva diagnosticării precoce, ratele de supraviețuire se pot dubla.

  • Anunt pentru ocuparea prin concurs, a unor posturi pe perioadă determinată, în cadrul Proiectului „Educație sanitară și servicii de tip outreach pentru depistarea cancerului bronho-pulmonar si fibrozei pulmonare idiopatice la populațiile vulnerabile subdeservite”, proiectul finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021 – Provocări în sănătatea publică la nivel European coordonat de Ministerul Sănătății și derulat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, astfel:

    • Asistenți sociali
      • Navigatori pacienți
      • Expert elaborare chestionar social
      • Expert elaborare riscograma

    Înscrierea este deschisă până la data de 25 ianuarie 2023.

    Selecția se va realiza pe baza dosarului (Curiculum Vitae, diplome, certificări) și interviu.

    Pentru înscriere și detalii privind condițiile de participare și atribuțiile postului, vă rugăm să ne contactați la telefon 0723240223 sau e-mail contact@fabc.ro

  • Ziua Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer

    Eveniment

    Perioada 16 – 18 Decembrie 2022, Brașov

    Ziua Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
    Evenimentul marchează lupta împotriva resemnării și efortul susținut pentru a învinge boala și sistemul.

    Strategie

    De peste 19 ani, FABC, prin intermediul asociațiilor membre, creează mediul necesar pentru a reuni pacienți și voluntari din cele 22 de asociații active, în sensul realizării și menținerii unei rețele puternice – o voce reală a pacienților pentru a reprezenta nevoile acestora, inclusiv reconfirmarea atitudinii pozitive în lupta cu boala și efectele acesteia la modul general.

    Obiective atinse

    • Punctarea tuturor aspectelor ce țin de facilitarea întâlnirilor pacienților din asociațiile membre FABC (grupuri de suport, prezență în spitalele / secțiile oncologie).
    • Număr de pacienți prezenți la eveniment – 110 din 17 asociații constituite.
    • Centralizarea problemelor punctate de pacienți, actualizarea situației cu privire la accesul la terapiile inovatoare dar și la terapiile comune, accesul la investigații medicale pentru acces la terapia personalizată, actualizarea agendei publice FABC privind demersurile pentru corectarea problemelor pentru anul 2023.
    • Evaluarea si creșterea capacitații Asociațiilor membre în sensul îmbunătățirii serviciilor adresate pacienților și aparținătorilor pe plan local.
    • Distribuire pachete cu materiale educaționale – ultimele ghiduri si colecții de informații medicale spre utilizare pe plan local de către asociațiile membre.
    • Prezentare și actualizare Plan de Activități pentru 2023
    • Discuții referitoare la Planul Național de Prevenire și Combatere a cancerului.

    Comunicat de Presă : ÎNCĂ UN AN CÂȘTIGAT DE PACIENȚII CU CANCER ÎN LUPTA CU BOALA, DAR ȘI A UNUI PLAN NAȚIONAL DE COMBATERE ȘI CONTROL AL CANCERULUI!

    Sponsori

  • Comunicat de Presă, 14 noiembrie 2022

    Implementarea Planului Național de Cancer Abordare Practica/Finanțare și Expertiză

    Experții recomandă stabilirea unui grupul de lucru extins pentru elaborarea normelor de implementare a PNPCC

    În perioada 11 – 13 noiembrie, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, a organizat Conferința de FARMACOECONOMIE în vederea identificării și elaborării de propuneri pentru implementarea sustenabilă a Planului Național de Combatere și Control al Cancerului, eveniment la care au participat asociații de pacienți, parlamentari – autori de inițiative legislative în domeniul oncologiei, Președintele Comisiei Consultative de Oncologie a Ministerului Sănătății, medici oncologi, parte din specialiștii care fac parte din Grupul de Lucru al PNPCC, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, reprezentanții caselor județene de asigurări de sănătate județene și reprezentanții industriei farmaceutice.

    În urma discuțiilor a reieșit importanța elaborării normelor tehnice pentru implementarea Planului Național de Cancer, atât din perspectiva optimizării parcursului pacientului și al eficientizării cheltuielilor, cât și din perspectiva identificării domeniilor unde este nevoie de alocări suplimentare în anii următori pentru acoperirea nevoilor efective de diagnostic și tratament ale pacienții din România. Ținând cont de faptul că boala oncologică aduce o povară semnificativă în populație, una dintre propuneri a vizat actualizarea criteriilor de evaluare a tehnologiilor medicale, prin crearea unui cadru favorabil de evaluare a medicației specifice. Totodată a fost subliniată necesitatea prioritizării adecvate a bugetului Programului Național de Oncologie și cost-volum disponibil astfel încât niciun pacient să nu rămână fără tratamentul adecvat, situație cu care din păcate spitalele se confruntă în prezent. În același timp trebuie făcuți pași rapizi și concreți pentru implementarea Programului Național de Cancer care prevede măsuri aliniate cu bunele practici și obiectivele comune europene incluse în Planul European de Combatere a Cancerului.

    Acest eveniment reprezintă prima întrunire cu toți factorii implicați în sistemul de sănătate, de la publicarea în Monitorul Oficial a Legii Planului Național de Prevenire, Control și Combatere a Cancerului în România și a urmărit abordarea următoarelor subiecte:

    • Situația actuală a finanțării sistemului medical – carențe, derapaje, fără sustenabilitate și predictibilitate, (la modul general) privind programele naționale;
    • Efectele subfinanțării,
    • Soluții de viitor – identificarea fondurilor necesare, în mod real, pentru sistemul sanitar, privind programele naționale,
    • Strategii coercitive de implementare și finanțare,
    • Norme reale de contractare a serviciilor și a tratamentelor medicale.

    Concret, toți specialiștii implicați în domeniu, trebuie să lucreze împreună la realizarea normelor de implementare ale PNPCC într-un timp cât mai scurt. Într-adevăr, nu va fi ușor, în primul rând cred că este nevoie de o foarte bună organizare, și aici v-a trebui să își asume cineva dintre cei care sunt în vârful piramidei decizionale, fie domnul Ministru al Sănătății, fie altcineva numit de Domnul Ministru, rolul de organizare a metodologiei de lucru. Sunt probleme, multe neajunsuri de care ne lovim permanent, care ne împiedică să avem o activitate fluidă. Sunt acte normative care parca sunt făcute împotriva noastră. Poate un prim pas ar fi organizarea la un anumit nivel, poate chiar la nivelul Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, un organism de câțiva oameni, care sa adune toată legislația care exista și care are impact, inclusiv ordine de ministru si HG-uri – cel mai bun exemplu fiind partea de registre de cancer sau modul de raportare a noilor cazuri de cancer – sunt acolo precizări care sunt învechite, care nu mai sunt de actualitate și aceste reglementări trebuie verificate, modificate sau abrogate după caz. Sunt foarte multe teme, foarte multe direcții în cadrul PNPCC care pot fi rezolvate printr-o bună organizare și prin elaborarea unor acte normative, a declarat dl. Prof. Dr. Michael Schenker, președinte Comisia Consultativă de Oncologie din Ministerul Sănătății.

    Ministerul Sănătății este cap de coardă în toată această aventură care va urma în ceea ce privește implementarea PNPCC, și din păcate acesta nu este prezent. Acum, legea a intrat deja în vigoare în 8 noiembrie, fiind publicata in MO, iar teoretic din 9 noiembrie Ministerul Sănătății trebuia să înceapă să organizeze aceasta primă întâlnire – paradoxal o organizează asociația de pacienți. Chestiunile de rezolvat din acest plan, sunt multe și până la urmă, aceste detalii vor face ca planul să fie transpus în viața reală sau nu. – a declarat dl. Conf. Univ. Av. Dr. Dan Cimpoeru

    Trebuie să solicitați Ministerului Sănătății – nu să facă un calendar de implementare cu termene și responsabilități – acestea sunt deja prinse în PNPCC, trebuie să solicitați să desemneze o persoană responsabilă cu implementarea planului la nivel de secretari de stat, care la rândul lor să își constituie echipa de Proiect sau Grupul de Lucru până la 31 decembrie 2022 – o persoană cu atribuții administrative cu care sa aveți dialog constant, iar Grupul de Lucru trebuie să aibă un atașat din Ministerul Sănătății – a declarat doamna Dr. Ingrid Oana Mocanu, Director General Direcția Farmaceutica din CNAS

    Oncologia este o specialitate dinamică, în fiecare zi răspunde la noi provocări, observăm periodic în activitatea noastră că tratamentele se îmbunătățesc. Personal cred în PNPCC, și noi trebuie să ne implicăm mai bine, mai ales că avem și noi un contact direct cu Pacientul. – a declarat doamna Popa Camelia Mihaela, Medic Șef CAS Brașov

    Astăzi am discutat despre posibilitatea implementării PNPCC, pe care ni l-am dorit de atâția ani, și am căutat startul cel mai bun pentru acest lucru. Numai împreună cu toți factorii de decizie și cei implicați, vom putea merge, în mod susținut, mai departe. Trebuie să venim toți cu propuneri pe care se le prezentăm Domnului Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, ministrul sănătății care, am certitudinea că va trata în mod responsabil aceste propuneri și va desemna, de urgență, grupul de lucru pentru elaborarea normelor de implementare a PNPCC! – a declarat Cezar Irimia, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

    Puteți urmări discuțiile integral, accesând linkurile de mai jos.

    Inregistrare Part. 1. https://fb.watch/gNzT-COaqU/

    Inregistrare Part 2. https://fb.watch/gNCmz8eZ0_/

    Concluziile workshopului:

    • disponibilitatea de a contribui la efortul de implementare a PNPCC din partea tuturor factorilor implicați în oncologie.
    • solicită și oferă prezența în grupul de lucru de la Ministerul Sănătății a reprezentanților pacienților, industriei farmaceutice, asociații medicale profesionale, juriști.
    • clarificarea modalităților și surselor de finanțare a PNPCC.
    • convocarea Consiliului Științific al FABC, care să vină cu soluții imediate în vederea implementării PNPCC.
    • desemnarea de către Ministrul Sănătății, a unei persoane responsabile la nivel MS pentru dialog / secretar de stat / administrativ / pentru implementare PNPCC

    Eveniment organizat cu sprijinul MSD România, Merck, Pfizer, Amgen, Roche

  • DESPRE EVENIMENT

    Această dezbatere, cu toți factorii implicați în sănătate, este necesară în contextul implementării noului Plan Național de Combatere și Control al Cancerului, pentru a avea o imagine cât mai clară a tuturor mecanismelor care stau la baza noilor reglementări din sfera oncologiei în România.

    Evenimentul își propune să aducă în discuție următoarele aspecte:

    • Situația actuală a finanțării sistemului medical – carențe, derapaje, fără sustenabilitate și predictibilitate, (la modul general) privind programele naționale;
    • Efectele subfinanțării,
    • Soluții de viitor – identificarea fondurilor necesare, în mod real, pentru sistemul sanitar, privind programele naționale,
    • Strategii coercitive de implementare și finanțare,
    • Norme reale de contractare a serviciilor și a tratamentelor medicale

    Inițiative legislative în folosul pacienților cu cancer din România și resurse financiare privind susținerea implementării PNPCC. (videoconferință)

    Nicoleta Pauliuc

    Senator,

    Parlamentul României

    • Punctul de vedere al oncologului clinician referitor la posibilitățile de implementare ale PNCC,
    • Măsuri pentru îmbunătățirea cercetării clinice în oncologie

    Prof. Dr.  Michael Schenker

    Președinte, Comisia de Oncologie din Ministerul Sănătății

    • Analiza programului Cost/Volum – prezent și viitor,
    • Decontarea integrală a tuturor tehnicilor de radioterapie.î

    Conf. Dr. Laurenția Galeș
    Director Medical, Institutul Oncologic București

    Analiza consumului de medicamente, Cost-Volum 2022

    Dr. Ingrid Oana Mocanu

    Director General Direcția Farmaceutică Clawback Cost/Volum, CNAS

    Finanțarea serviciilor medicale în anul 2022 și susținerea financiară a anului 2023, în contextul implementării PNPCC (videoconferință)

    Adela Cojan

    Președinte CNAS

    • Aspecte generale privind adaptarea activităților centrelor medicale În contextul PNPCC
    • Tumor Board
    • Traseul Pacientului

    Dr. Lidia Kajanto

    Dr. Adelina Gheorghe

    Secția Oncologie Medicală

    Institutul Oncologic București

    Accesul pacienților la tratamente chirurgicale în contextul PNPCC (videoconferință)

    Dr. Bogdan Moldovan

    Spitalul Sfântul Constantin Brașov

    Aspecte generale privind implementarea PNPCC la nivelul furnizorilor de servicii medicale din mediul privat.

    Dr. Cristina Berteanu

    Director Medical

    Centrul Medical Neolife

    Aspecte Juridice privind Legea PNPCC

    Conf. Univ. Av. Dr. Cimpoeru Dan

    Facultatea de Administrație și Afaceri București,

    Avocat FABC

    Panel dedicat Caselor Județene de Asigurări de Sănătate

    CAS/CJAS

    Importanța medicinei personalizate în contextul implementării PNPCC (videoconferință)

    Dr. Marius Geantă

    Centrul InoMed

    Panel Industria Farmaceutică

    • Petruța Panait – Market Access Director MSD,
    • Alina Culcea – Country Director Amgen România,
    • Gabriel Dină – Director de Programe Pfizer România
    • Ștefan Apetrei – Business Unit Manager Oncologie Merck

    LISTA INVITATI  la Panelul dedicat CAS/CJAS

    • Aliona Suvac – Medic Șef CAS Ialomița
    • Bogdan Albu – Spitalul Clinic Colțea București
    • Crișan Ioan – Medic Șef CAS Hunedoara
    • Doru Ghizdavescu – Spitalul Municipal Ploiești
    • Ioana Brumaru – Director Executiv Adjunct Medic Șef CAS Ilfov
    • Irina Dridea – Director Executiv Adjunct Medic Șef CAS Prahova
    • Lavinia Mămularu – Director Executiv Adjunct Medic Șef CASMB
    • Oana Ioniță – Medic Șef CAS Galați
    • Popa Camelia Mihaela – Medic Sef CAS Brașov
    • Silviu Drăgan – Președinte CAS Călărași
  • Comunicat de presa – Doi noiembrie 2022, zi istorica pentru Romania!

    Promulgarea legii Planului Național de Combatere si Control al Cancerului

    Promulgarea de către Domnul Klaus Werner Iohannis, Președintele României, a legii Planului Național de Combatere și Control al Cancerului, reprezintă o zi istorică pentru România și o șansă în plus la viață pentru pacienţii cu cancer.

    Au fost necesari 21 de ani (din 2001) de când ASOCIATIA BOLNAVILOR DE CANCER a cerut Ministerului Sănătății un Program Național de Cancer! Iată că acest deziderat a fost transformat în realitate printr-un gest fără precedent de solidaritate a tuturor forțelor politice decidente din Parlamentul României, al specialiștilor din oncologie, al pacienților, al societății civile, al mass mediei, sub înaltul patronaj al Administrației prezidențiale prin Excelenta Sa, Domnul Klaus Werner Iohannis, Președintele României, și a Consilierului Prezidențial, Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun care, au constituit liantul acestei solidarități responsabile! Pentru pacienţii cu cancer din România, s-a aprins luminița de la capătul tunelului: acces la investigații și tratamente inovatoare bazate pe o medicina personalizata, iar pentru cetățenii României, programe de screening care vor da o șansa în plus celor nou diagnosticați într-o fază incipientă a bolii. Un drum lung și greu, cu multe cutremure in interiorul clasei politice decidente dar și cu vieți pierdute, care ar fi putut fi salvate daca am fi avut un plan național de cancer!

    Implicarea directă a Președintelui României în elaborarea acestui Plan, a fost garanția și speranța pacienților cu cancer că acesta va fi realizat! Este un prim pas către normalitate a sistemului sanitar din România care dispune de specialiști de excepție dar care, până acum, luptau aproape cu mâinile goale împotriva acestei maladii!

    În numele pacienților cu cancer din Romania, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer mulțumește tuturor structurilor sociale implicate în realizarea acestui plan.

    Biroul de presa FABC
    Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer
    0723240223
    abc_romania@yahoo.com
    03.11.2022

  • COMUNICAT DE PRESĂ

    Incidența cancerelor de cap și gât la pacienții tineri este semnificativ mai ridicată în România comparativ cu UE-27

    • peste 4000 cazuri noi de cazuri de cancere ale capului și gâtului diagnosticate în 2020 și peste 2300 de decese înregistrate
    • Make Sense” – un demers de conștientizare privind prevenirea și recunoașterea simptomelor cancerelor de cap și de gât
    • Campanie europeană derulată în perioada 19-23 Septembrie 2022

     

    București, 20 septembrie – Un studiu realizat în 2020 de Global Cancer Observatory în rândul publicului larg din cinci țări europene a arătat că 73% dintre respondenți nu aveau cunoștințe despre simptomele cancerelor de cap și de gât, în timp ce 38% nici măcar nu auziseră de aceste afecțiuni. În categoria cancerelor capului și gâtului, cunoscute și sub denumirea de cancere din sfera ORL, intra tumori maligne care debutează în diferite zone ale tractului aerodigestiv superior, precum cavitatea bucală, faringe, laringe, sinusuri nazale și paranazale etc.

     

    În circa 2 din 3 cazuri  aceste cancere sunt diagnosticate în stadii avansate[1], în care tratementul medical este mai puțin eficace, iar tratamentul chirurgical poate fi mutilant, însă identificarea simptomelor și diagnosticarea precoce a cancerelor de cap și gat pot îmbunatăți prognosticul bolii oricare ar fi localizarea inițială a tumorii[2].

     

    Povara atribuită cancerelor ORL este mare în Europa și mai ales în România unde, în anul 2020, au fost diagnosticate peste 4000 cazuri noi de cazuri de cancere ale capului și gâtului și s-au inregistrat peste 2300 de decese. Îngrijorător este faptul că această categorie de tumori afectează persoanele mai tinere. Atât din perspectiva incidenței cât și din cea a mortalității, România are printre cei mai defavorabili indicatori din UE, mai ales la grupa de vârstă activă sub 65 de ani și mai ales în rândul bărbaților. Astfel, pe segmentul barbati 15-64 ani, ratele de incidenta si mortalitate prin cancerele cu localizare nazo- și oro-faringiană din tara noastra sunt poziționate pe unul din primele locuri în cadrul UE27.[3]

     

    Având în vedere că impactul acestui grup de cancere în populație este mare și în creștere, European Head and Neck Society (EHNS) dă startul demersului său campaniei sale anuale de conștientizare intitulata “Make Sense”, desfășurată în perioada 19-23 Septembrie 2022. Aceasta are ca obiectiv creșterea gradului de informare privind factorii de risc asociați acestor cancere si simptomele lor de debut, urmârind astfel să faciliteze implicarea proactivă a populației în prevenirea și depistarea cat mai precoce. În România, aceasta inițiativa este susținută și de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) și MSD România.

     

    “Cancerele de cap și gât pot fi foarte dureroase si debilitante, ele afectând capacitatea de comunicare, de nutriție, dar și aspectul fizic al pacientului. Pacienți se confruntă adesea cu probleme de ordin fizic și funcțional semnificative și persistente (radionecroză, mucozită, pierderea gustului și tulburări de înghițire, etc.), precum și cu probleme psihosociale împovărătoare potentate de desfigurarea suferita (depresie, izolare socială și întârzieri la revenirea la locul de muncă). În ceea ce privește opțiunile de tratament, pacienții români eligibili au acum acces, chiar pentru prima linie de tratament, la una dintre cele mai promițătoare strategii terapeutice, imunoterapia”, afirmă Cezar Irimia, Președinte FABC

     

    „Pentru că navigarea acestora în sistemul de sănătate, suportul psihologic și social sunt esențiale pentru a obține rezultate mai bune, în podcastul “Gânduri și emoții în parcursul oncologic” disponibil pe platforma onco-plan.ro, cu ajutorul dr. Florinei Pop (IOCN) am inclus un episod despre “Imaginea de sine și tratamentul oncologic”, a adaugat acesta.

     

    Consumul de alcool și tutun, precum și infecția cu HPV sunt factorii de risc principali

    În majoritatea cazurilor (circa 75%) cancerele din sfera ORL au fost asociate factorilor de risc tradiționali precum consumul de tutun și/sau alcool [4]. Studiile recente susțin rolul infectiei cu HPV ca factor de risc important pentru cancerele din sfera ORL, implicarea sa cu precadere in cancerele cu localizare orofaringiană (amigdale, partea moale a cerului gurii/palatul moale, baza limbii). În aproximativ 70% dintre cancerele orofarigiene cauza principală este infecția cronică cu HPV.

     

    Despre FABC

    Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a fost înfiinţată în anul 2005 din necesitatea ca toţi cei care luptă împotriva cancerului să devină o forţă cu o voce puternică. FABC este interfaţa între organizaţiile membre şi instituţiile statului, instituțiile europene implicate în sănătate, precum şi organizaţiile europene şi internaţionale similare. FABC prezintă interesele a peste 75.000 de membri în întreaga ţară, pacienţi, supravieţuitori şi voluntari. FABC este o federaţie formată din 26 asociaţii care activează pe plan local la nivelul judeţelor. Detalii – Lista Asociații Membre. Misiunea FABC este de a face lobby şi advocacy activ pentru promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor pacienţilor cu cancer, implementarea măsurilor necesare pentru reducerea impactului acestei maladii. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați: www.fabc.ro.

     

    Despre MSD

     

    De peste un secol, MSD cercetează pentru viață, dezvoltând medicamente și vaccinuri pentru multe dintre cele mai dificil de tratat boli ale lumii, urmându-și misiunea de a salva și îmbunătăți vieți. MSD este denumirea comercială a Merck & Co., Inc., cu sediul central în Kenilworth, N.J., U.S. Ne dovedim angajamentul față de îmbunătățirea accesului la servicii medicale prin politici, programe și parteneriate cuprinzătoare.  Astăzi, MSD continuă să se afle în avangarda cercetării, contribuind la progresul în prevenirea și tratarea bolilor care amenință oamenii și animalele – incluzând aici cancerul și bolile infecțioase, precum HIV și Ebola, și tot mai numeroasele zoonoze -, întrucât aspirăm să fim principala companie biofarmaceutică din lume axată pe cercetare intensivă. Pentru mai multe informații, accesați www.msd.com.

    [1] https://makesensecampaign.eu/files/cancer-resources/infographics/Early-Diagnosis-and-Referral.pdf

    [2] Hashim, D., Genden, E., Posner, M., Hashibe, M., & Boffetta, P. (2019). Head and neck cancer prevention: from primary prevention to impact of clinicians on reducing burden. Annals of oncology: official journal of the European Society for Medical Oncology, 30(5), 744–756. https://doi.org/10.1093/annonc/mdz084

    [3] European Cancer Information System, https://ecis.jrc.ec.europa.eu/

    [4] https://nwcr.org/cancer-types/head-and-neck-cancer/