Comunicate

  • Persoanele din mediile dezavantajate sunt vulnerabile în fața cancerului pulmonar prin lipsa de cunoștințe privind această boală și accesul deficitar la servicii  preventive, arată un studiu recent

     

    • Doar 1 din 3 persoane consideră că ar putea identifica un simptom al cancerului pulmonar
    • Lipsa de infomatii favorizeaza perceptii greșite precum cea confrom careia ar trebui sa treaca mai mult timp de la debutul unui simptom pentru a-l considera suficient de grav si a merge la medicul de familie vizibila.

    București, 01 08 2022: Asociația Asistenților Medicali Comunitari (AMC Botoșani) și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) anunță rezultatele celui mai recent studiu de percepție, atitudini și practici cu privire la cancerul pulmonar, realizat în comunitățile vulnerabile din județele Botoșani și Gorj, deservite de asistenți medicali comunitari. Studiul atrage atenția asupra nevoii de îmbunătățire a nivelului de cunoștințe cu privire la cancerul pulmonar și la eliminarea barierelor de acces la depistarea și diagnosticarea timpurie a bolii. În lipsa recunoașterii simptomelor cancerului pulmonar, 3 din 4 pacienți se prezintă extrem de târziu la medic și drept urmare sunt depistați în stadii avansate ale bolii[1], fapt ce determină o rată de mortalitate ridicată. Acest studiu este o componentă a demersului privind realizarea unui Plan de Acțiune pentru Literație în Sănătate, aparținând Coaliției pentru Literație în Sănătate, fondată de Centrul pentru Inovație în Medicină (InoMed), FABC, Fundația Renașterea, AMC, COPAC și MSD România, precum și alte organizații din domeniul sănătății.

     

    Studiul realizat de AMC, bazat pe un numar de 817 persoane din 215 comunități din cele două județe, indică o prevalență mare a fumatului activ în rândul populației chestionate (35,9%), mai ales prin fumătorii cu consum zilnic de tutun (30,5%), doar sub jumatate din repondenți afirmând ca nu au fumat niciodată (42%). Este vorba de un eșantion nealeator de populație preponderent rurală (85%), cu venituri ce le acoperă doar strictul necesar pentru traiului zilnic (31,7%) sau nici atat (16,9%), în rândul cărora 4 din 10 au absolvit cel mult gimnaziul.

     

    În proporții variabile, repondenții nu au putut identifica simptome comune ale bolii precum tusea cu sange sau pierderea în greutate fără motiv (14-15%), tusea persistentă peste 2-3 săptămâni, agravarea sau modificarea tusei prexistente, ori infecțiile respiratorii repetate (25-26%). Cel mai puțin cunoscut simptom este modificarea unghiilor și degetelor, asa numitul hipogratism digital, recunoscut de doar 1 din 5 persoane. De altfel, răspunsurile spontane solicitate anterior trecerii în revistă a simptomelor potențiale, indică un nivel de cunoaștere mult mai mic decât cel reflectat de rezultatele la întrebari specifice. Per total, doar 1 din 3 persoane (34.6%) se declară capabile să identifice un simptom al acestei bolii cu evoluție în general rapidă și cu atât mai defavorabilă cu cât diagnosticul este mai întarziat.

     

    Cunoașterea simptomelor bolii este extrem de importantă în cazul cancerului pulmonar, mai ales că specialiștii recomandă vizita neîntarziată la medicul de familie pentru evaluarea și direcționarea pacientului către investigații avansate imediat după apariția unuia sau mai multor simptome relevante. Se stie ca șansele de supraviețuire sunt mai ridicate în cazul în care afecțiunea este depistata timpuriu”, a afirmat Cezar Irimia, Președinte FABC.

     

    Pe fondul nivelului redus de cunoștințe privind cancerul pulmonar, respondenții au declarat ca ar putea întârzia să se prezinte la un medic pentru ca nu pot evalua corect gravitatea simtomelor (7 din 10 persoane) sau din cauza percepției greșite că un simptom este mai grav cand persistă de mai mult timp (6 din 10 persoane). Alți factori ce pot contribui în bună masură la amânarea prezentării la medic sunt de natură cultural-subiectivă: “teama de ce mi-ar putea spune medicul” prezentă la 60%, sau chiar ”jena” de a merge la medic la16%. Barierele obiective notabile țin de „lipsa banilor” (46%), constrângerile legate de timpul disponibil (37.7 %) și de accesul dificil la o consultație în medicina primară din cauza distanței prea mari până la cabinetul medicului, a lipsei asigurării medicale de sănătate și/sau a listei de așteptare aglomerate a medicului de familie (23%, 21% și respectiv 18%).

     

    Datele sugerează că, pentru creșterea adresabilității precoce către serviciile de sănătate a suspiciunilor de cancer pulmonar, intervențiile de informare-educare a populației trebuie să aibă în vedere diversitatea factorilor culturali, comportamentul individual, factori socio-economici și sistemici ce pot influența etapa pre-diagnostică a bolii și adaptarea abordarilor activitatilor ce țintesc comunitățile vulnerabile la specificul acestora”, declară Marius Geantă, Președinte InoMed.

     

    Doar 7 din 10 respondeți cunosc ca fumatul activ este principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar

     

    Cercetarea în teren efectuată in cele doua judete din zone diferite ale tarii arată o cunoaștere suboptimală nu doar a simptomelor ci și a factorilor de risc incriminați în apariția cancerului pulmonar. Astfel fumatul activ este identificat ca factor de risc de doar 71% din subiecți la raspuns spontan, procentul urcând până la 83% la întrebare de tip acord/dezacord. Majoritatea subiecților sunt de acord cu ideea ca poluarea mediului ambiant și noxele ocupaționale constituie factori de risc (57%) si/sau cunosc rolul defavorabil al fumatului pasiv (55%). Studiul arata ca subiecții cunosc în mică măsură rolul istoricului familial ca factor individual de risc (3,4% in mod spontan, 30% raspunsuri corecte pe baza de intrebare acord/dezacord) sau al bolilor pulmonare cronice (60% de acord cu riscului crescut). Notabilă este și răspândirea în populatie a unor mituri și conceptii eronate cel putin interesante privind cancerul pulmonar, în a cărui apariție sunt incriminate direct condițiile precare de viață și sărăcia (8,2%), expunerea la frig, umezeala și „răcelile repetate” (15,3% ) sau consumul de alcool (13,5%).

     

    Un grad ridicat de literație privind cancerul în rândul populației are impact semnificativ asupra îmbunătățirii șanselor de supraviețuire în rândul pacienților și a calitatii vietii acestora, a agilității pacientului în cursul navigării sistemului și pentru mai buna înțelerege a opțiunilor de tratament. Iar din perspectiva sistemului de sănătate este demonstrat efectul scăderii costurilor prin reducerea nevoii de servicii de sănătate evitabile. Acest studiu ne arată cât de mult este de facut din perspectiva creșterii bagajului de informații ce trebuie să fie transferate oamenilor pentru a-i ajuta să adopte o atitudine sanogenă, responsabilă și eficace din perspectiva propriei sănatăti”, declară Kostas Papagiannis, Managing Director MSD România.

     

    Este foarte încurajator faptul ca relația dintre asistenții medicali comunitari și populația din comunitățile unde aceștia activează pare a fi una strânsă și eficace, majoritatea respondenților (66%) afirmând că, în ultimul an, informațiile legate de sănătate, boală și serviciile medicale le-au provenit de la AMC, urmat de medic (45% dintre repondenți) si asistent medical (36%). În plus, alături de medicii de familie, asistenții medicali comunitari întrunesc gradele cele mai înalte de credibilitate ca surse de informatie la îndemâna repondenților. Sursele media la care apelează subiecții din eșantionul de studiu sunt internetul (35%), posturile de TV (25%) și de radio (16%).

     

    Fără a avea pretenția de reprezentativitate regională sau națională, cel putin datorita mărimii esantionului de studiu, putem afirma ca rezultatele extrase pe baza chestionarelor aplicate de AMC în cele două județe nu sunt neglijabile. Ele atrag atenția asupra nevoii de a investi în cresterea gradului de informare a populatiei asupra cancerului în general, a cancerului pulmonar în acest caz specific, ca și condiție importantă pentru prevenirea și depistarea precoce a bolii. Nu în ultimul rând studiul poate servi ca instrument ce poate ghida pregatirea profesionala a AMC în domeniu, astfel încât aceștia să fie mai bine echipați tehnic pentru a putea răspunde nevoilor și specificului comunităților pe care le deservesc. Tot mai mulți sunt cei care realizează că  lucrătorii AMC, ce fac parte dintr-un segment de servicii de sănătate adesea insuficient valorizat, au un rol extrem de important, ei fiind în comunitățile lor furnizorii de servicii în prima line a luptei cu bolile evitabile, tratabile și sunt cei ce pot face diferența în viața pacienților cu cancer pulmonar prin rolul lor de „navigatori comunitari’, dar nu numai”, a spus Carmen Hliban, reprezentant AMC.

     

    În 2020, cancerul pulmonar a reprezentat principala cauză de deces în rândul pacienților oncologici  din România[2]. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer, atât ca număr de cazuri, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților. Acestă afecțiune devine mai nou și o cauză frecventă de mortalitate în rândul femeilor, situându-se pe locul 4, după cancerul de sân, colorectal și cancerul de col uterin2. Conform datelor GLOBOCAN, peste 12,000 de cazuri noi de cancer pulmonar au fost diagnosticate în 2020.

     

    Studiul de percepție asupra cancerului pulmonar a fost realizat de Asociația Asistenților Medicali Comunitari (AMC). 817 subiecți din comunități vulnerabile ale județelor Botoșani și Gorj, au răspuns întrebărilor adresate de specialiști in baza unui chestionar preformat. Dintre participantii la studiu, 85%  provin din mediul rural, 53%  sunt femei, vârsta medie a eșantionului fiind de 49,7 ani.

     

    Despre Asociatia Asistenților Medicali Comunitari

    Asociația Asistenților Medicali Comunitari desfășoară in  ansamblu servicii de sănătate şi acţiuni de sănătate publică la nivelul comunităţilor cu scopul creşterii accesului populaţiei şi, în special, al grupurilor vulnerabile, inclusiv a celor de etnie romă, la servicii de sănătate, în special la cele centrate pe prevenire. Scopul principal al asistenţei medicale comunitare constând în îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin asigurarea echitabilă a accesului la servicii de sănătate  și a gradului de informare/ conștientizare a tuturor persoanelor din fiecare comunitate, indiferent de statutul socioeconomic, nivelul de educaţie, amplasarea acesteia în mediul rural sau urban sau de distanţa faţă de furnizorul de servicii medicale.

    [1]https://www.srp.ro/ghiduri/GHID%20PENTRU%20MANAGEMENTUL%20CANCERULUI%20PULMONAR%20Partea%20I%20%E2%80%93%20DIAGNOSTIC%20%C8%98I%20STADIALIZARE.pdf

    [2] https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf

     

    Descarca Materialul in format PDF – Print

  • Comunicat – Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului Bronhopulmonar Detecția precoce și intervenția rapidă în cancerul bronhopulmonar salvează vieți! Apelul pacienților pentru prioritizarea screeningului si detectiei precoce a cancerului bronhopulmonar pe agenda de politici publice în sănătate din România

    București, 1 August. În fiecare an de 1 august marcăm Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului Bronhopulmonar sub forma unui apel public din partea comunității de pacienți și a celei medicale de conștientizare a impactului negativ major al acestei boli grave asupra vieții indiviziilor și a întregii societății. În acest context, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) atrage încă  o dată atenția asupra nevoii urgente de a prioritiza screeningul și detecția precoce cancerului bronhopulmonar în România prin inițierea de programe și politici publice menite să accelereze accesul la diagnostic și intervenții medicale în stadii timpurii, contribuind direct la salvarea de vieți.

    De ce este nevoie de o intervenție urgentă în cancerul bronhopulomnar?[1]

    Cancerul pulmonar este cauza principală de deces prin cancer, fiind estimat ca la nivel global numărul de cazuri decese asociate acestui tip de cancer va crește la 2.38 milioane până în 2030 (la nivelul anului 2020 numărul de decese este de 1.8 milioane). Astfel, fără acțiuni concrete, coordonate din partea tuturor actorilor relevanți din sistemul de sănătate, decesele cauzate de cancerul bronhopulmonar vor crește cu aproximativ 30% în doar 10 ani (2020-2030), respectiv ne vom confrunta cu peste 550.000 de noi decese cauzate de această boală, în fiecare an.

     

    România are nevoie de programe de screening și detecție precoce în cancerul bronhopulmonar: acum este momentul să acționăm!

     

    Prevenția și supraviețuirea în cancerul bronhopulmonar sunt două obiective care pot fi atinse, cu o singură condiție: ca acesta să fie detectat în faze timpurii ale bolii, permițând  implementarea de scheme terpeutice optime, cu beneficii dovedite pentru creșterea supraviețurii și creșterea calității vieții. Schimbarea pe care detecția în stadii timpurii a bolii reușește să o genereze este una de-a dreptul uimitoare: rata de supraviețuire la 5 ani în cazul persoanelor care își detectează cancerul bronhopulminar în stadii timpurii este de 68% până la 92%; prin contrast, cancerul pulomnar detectat în stadii avansate are o rată de supraviețuire la 5 ani de mai puțin de 10%[2].

    “În cancerul de plămâni bătălia pacienților se dă inca în zile de viață pe care le câștigă, nu în luni, și cu atât mai puțin în ani. În ultimul deceniu știința a avansat foarte mult, avem tratamente și tehnologii medicale de ultimă generație care pot schimba soarta unui pacient, dându-I acestuia ani de viață. Însă pentru ca pacientul cu cancer pulomnar să poată beneficia de aceste soluții salvatoare are de parcus o etapă esențială: detecția preoce. A venit momentul schimbării acestei realități sumbre”, afirmă Cezar Irimia, Președinte FABC.

    Supraviețuirea în cancerul pulomnar poate fi o realitate prin implementarea de programe de screening și diagnostic precoce

    Cred cu tărie că prin implemetarea unor programe de screening si diagnostic precoce in cancerul pulomonar putem rezolva problemele pacienților. În România acest tip de cancer face în continuare victime majore: 83% din cei diagnosticați pierd lupta cu această formă de cancer. Adoptarea Planului Național de Combatere a Cancerului a aprins o luminiță la capătul tunelului. Acum a venit momentul ca împreună să implementăm prin acțiuni concrete schimbarea propusă prin Planul Național de Combatere a Cancerului și să facem o realitate din programele de screening și detecție precoce propuse în cadrul acestuia, pentru ca pacienții cu cancer pulmonar să aibă cu adevărat o șansă la viață”, susține în continuare Cezar Irimia.

    În vederea îndeplinirii acestui deziderat avem în vedere1,[3]:

    1. Crearea unui Program pilot de screening pentru cancerul bronhopulmonar prin LDCT (low-dose computer tomograf), prioritizând  populațiile la risc de a dezvolta cancer pulmonar,
    2. Realizarea investigațiilor imagistice pentru stadializare înainte de luarea deciziei terapeutice (facilitarea/ generalizarea accesului la examenul CT/RMN, PET/CT, desființarea Comisiei de aprobare a examinărilor PET-CT, aceasta fiind anacronică în contextul actual)
    3. Implementarea unui algoritm de observație și monitorizare pentru pacienții identificați cu noduli pulmonari incidenți în cadrul unor investigații imagistice uzuale realizate în contextul altor afecțiuni medicale.

    Prin punerea în aplicare a acestor măsuri, noi, reprezentanții pacienților oncologici, considerăm că putem transforma viața persoanelor care trăiesc cu cancer bronhopulmonar din România. A venit momentul să acționăm azi, pentru un viitor mai bun pentru acești pacienți și familiile lor!

    [1] World Economic Forum.2022. White Paper “Urgent, Coordinated Global Action on Lung Cancer

    [2] Goldstraw, P, et al., “The IASLC lung cancer staging project: proposals for revision of the TNM stage groupings in the forthcoming (eighth) edition of the TNM classification for lung cancer”, Journal of Thoracic Oncology, 11(1), 2015, pp.39–51, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26762738/.

    [3] Propunere legislativă pentru aprobarea Planului Național de Combatere a Cancerului: https://www.senat.ro/legis/PDF/2022/22L471FG.PDF

  • În perioada 2 – 5 iunie 2022, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a organizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, a XIV-a ediție a Conferinței Naționale FABC, cu tema « ZIUA SUPRAVIEȚUITORULUI DE CANCER ».

    Evenimentul a urmărit informarea pacienților cu cancer din România despre teme specifice de interes, precum și acțiunile pentru promovarea și apărarea drepturilor acestora. Aceasta acțiune a FABC a devenit o “tradiție” datorită solicitărilor pacienților privind organizarea constantă, reprezentând un instrument de lucru potrivit în relația cu decidenții, medicii și ceilalți factori implicați în acest domeniu.

    Evenimentul a avut loc in contextul adoptării noii legi a supraviețuitorului de cancer, care presupune o serie de acțiuni de conștientizare a factorilor de risc ai cancerului, dar, cel mai important, punerea pe agenda publică a tuturor aspectelor ce țin de oncologie – screening, diagnostic precoce, tratament, consiliere. În ultima perioadă, pacienții cu cancer au fost și sunt în continuare în dificultate de a accesa serviciile medicale, multe tratamente lipsesc, și problemele sunt încă multiple.

     

    Mesajul Președintelui României a fost transmis în cadrul Conferinței, de către doamna Consilier Prezidențial, Conf. Dr. Diana Loreta Păun, un partener loial al pacienților cu cancer:

    Povara cancerului este, din păcate, şi o consecință a lipsei unei viziuni unitare pe termen lung, a superficialității investițiilor şi a unor politici fragmentare, a afirmat președintele Klaus Iohannis în mesajul transmis Conferinței Naționale a Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

     

    Printre invitați s-au numărat doamna Conf. Dr. Diana Loreta Păun – Consilier Prezidențial, Administrația Prezidențială, doamna senator Nicoleta Pauliuc – inițiator proiecte legislative în domeniul oncologiei, domnul Ministru al Sănătății Prof. Dr. Alexandru Rafila, doamna Conf. Dr. Adela Cojan – Președinte CNAS, Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, Coordonator Grup de Lucru din Parlamentul României privind Planul Național de Combatere și Control al Cancerului, domnul Florin Ciocan, Președinte Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS)

    Agenda completă a evenimentului se găsește pe www.fabc.ro.

    40% din cancere sunt prevenibile. Trebuie să le spunem oamenilor ca medicina, știința, în momentul de față, au evoluat foarte mult. Diagnosticul de cancer nu mai este o sentință finală, ci, o boală cronică. Trebuie să ne asigurăm că în actualul Plan Național de Combatere și Control al Cancerului, toți pilonii din oncologie – informare, screening, diagnostic precoce și precis, acces la tratamente inovative și suport, trebuie sa fie implementate întocmai – a declarat domnul Secretar de Stat în Ministerul Sănătății – Dr. Andrei Baciu.

     

    După 20 de ani, sub auspiciile Administrației Prezidențiale, alături de medici renumiți, experți în politici sanitare publice, cu implicarea ONG-urilor și cu susținerea factorului politic, se întrevede în sfârșit luminița de la capătul tunelului. Vorbesc desigur despre adoptarea Planului Național de Combatere și Control al Cancerului, primul astfel de document din istoria României, țara noastră fiind printre primele care au adoptat o astfel de strategie după documentul european prezentat in anul 2021. Este un document pe care asociațiile de pacienți îl solicită de peste 20 de ani și mă bucur nespus, pentru că, în calitate de Senator al României am reușit și eu să am o contribuție, cât de mică, la acest deziderat – a declarat doamna Senator – Nicoleta Pauliuc – inițiator propuneri legislative in domeniul oncologiei.

     

    În continuare, constatăm întârzieri semnificative în introducerea medicamentelor inovative pe lista de compensate, fapt ce restricționează în mod nepermis accesul pacienților romani la tratamente. De asemenea, Romania ar trebui sa se alinieze majorității statelor membre ale UE și să adopte de urgență un pachet legislativ care sa reglementeze prescripțiile off-label.

    În acest mod, pacienții lipsiți de o alternativa terapeutica ar avea o șansa de a beneficia de tratament – a declarat Conf. Univ. Av. Dr. Dan Cimpoeru

     

    Pacienții încă mai întâmpină obstacole în derularea investigațiilor și tratamentelor:

    • Nedecontarea investigațiilor medicale de laborator, pe toate palierele, investigatii care pot asigura recomandarea unui tratament personalizat / țintit;
    • Nedecontarea chirurgiei oncologice în privat, așa cum sunt decontate procedurile de radioterapie și chimioterapie.
    • Nedecontarea tuturor formelor de radioterapie – radiochirurgia stereotactica, brahiterapia;
    • Lipsa specialiștilor din radioterapie – medici, asistenți, tehnicieni, fizicieni, dar și în oncologie și chirurgia oncologică.

     

     

    Este prima conferință de la care pacienții pleacă cu speranța, cu încrederea, că Planul Național de Control și Combatere al Cancerului va fi implementat iar calitatea vietii lor se va schimba radical. Mesajul Președintelui României reprezintă o garanție că acest plan va fi legiferat în curând.

    Încă ne confruntăm cu multiple probleme de ordin medical, acces la investigații medicale de înaltă precizie, acces la medicație inovatoare, care de cele mai multe ori, poate face diferența între viață și moarte, decalajul României față de țările civilizate și responsabile din Europa, fiind de 6-7 ani.

    Tot pentru a marca Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer și Institutul Oncologic din Cluj Napoca, cu sprijinul MSD România, au anunțat intervenția urbană “Banca Speranței”, un spațiu dedicat conversației despre experința cu cancerul, menit să contribuie la reducerea stresul oncologic și totodată un simbol al speranței în lupta cu această afecțiune.

    Traseul oncologic presupune mai multe etape, multe informații, multe decizii importante de luat, diferite trăiri și experiențe, include însă și aspecte ce țin de spațiul în care pacientul este îngrijit. “Banca speranței”, în forma unei mâini protectoare, face parte din acest traseu oncologic și este creată pentru momentele în care pacienții Institutului au nevoie de un loc unde să își adune gândurile, să se regăsească, să se simtă în siguranță, să comunice cu cei dragi sau cu echipa medicală.”, afirmă Cezar Irimia.

    Inregistrarea evenimentului poate fi urmărită pe pagina https://www.facebook.com/FABCRomania

     

     

     

    Eveniment organizat cu sprijinul:

    Partener Platinium: Alliance HealthCare, MSD România, Novartis

    Partener Gold: MedEuropa, Sanofi, Merck

    Partener Silver: Amgen, AstraZeneca, Bristol Myers-Squibb, Janssen, Takeda, Servier, Pfizer, Roche, ARPIM

  • Persoanele din mediile dezavantajate sunt vulnerabile în fața cancerului pulmonar prin lipsa de cunoștințe privind această boală și accesul deficitar la servicii  preventive, arată un studiu recent

    • Doar 1 din 3 persoane consideră că ar putea identifica un simptom al cancerului pulmonar
    • Lipsa de infomatii favorizeaza perceptii greșite precum cea confrom careia ar trebui sa treaca mai mult timp de la debutul unui simptom pentru a-l considera suficient de grav si a merge la medicul de familie vizibila.

    București, 31 mai 2022: În contextul Zilei Mondiale fără Tutun, Asociația Asistenților Medicali Comunitari (AMC Botoșani) și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) anunță rezultatele celui mai recent studiu de percepție, atitudini și practici cu privire la cancerul pulmonar, realizat în comunitățile vulnerabile din județele Botoșani și Gorj, deservite de asistenți medicali comunitari. Studiul atrage atenția asupra nevoii de îmbunătățire a nivelului de cunoștințe cu privire la cancerul pulmonar și la eliminarea barierelor de acces la depistarea și diagnosticarea timpurie a bolii. În lipsa recunoașterii simptomelor cancerului pulmonar, 3 din 4 pacienți se prezintă extrem de târziu la medic și drept urmare sunt depistați în stadii avansate ale bolii[1], fapt ce determină o rată de mortalitate ridicată. Acest studiu este o componentă a demersului privind realizarea unui Plan de Acțiune pentru Literație în Sănătate, aparținând Coaliției pentru Literație în Sănătate, fondată de Centrul pentru Inovație în Medicină (InoMed), FABC, Fundația Renașterea, AMC, COPAC și MSD România, precum și alte organizații din domeniul sănătății.

     

    Studiul realizat de AMC, bazat pe un numar de 817 persoane din 215 comunități din cele două județe, indică o prevalență mare a fumatului activ în rândul populației chestionate (35,9%), mai ales prin fumătorii cu consum zilnic de tutun (30,5%), doar sub jumatate din repondenți afirmând ca nu au fumat niciodată (42%). Este vorba de un eșantion nealeator de populație preponderent rurală (85%), cu venituri ce le acoperă doar strictul necesar pentru traiului zilnic (31,7%) sau nici atat (16,9%), în rândul cărora 4 din 10 au absolvit cel mult gimnaziul.

     

    În proporții variabile, repondenții nu au putut identifica simptome comune ale bolii precum tusea cu sange sau pierderea în greutate fără motiv (14-15%), tusea persistentă peste 2-3 săptămâni, agravarea sau modificarea tusei prexistente, ori infecțiile respiratorii repetate (25-26%). Cel mai puțin cunoscut simptom este modificarea unghiilor și degetelor, asa numitul hipogratism digital, recunoscut de doar 1 din 5 persoane. De altfel, răspunsurile spontane solicitate anterior trecerii în revistă a simptomelor potențiale, indică un nivel de cunoaștere mult mai mic decât cel reflectat de rezultatele la întrebari specifice. Per total, doar 1 din 3 persoane (34.6%) se declară capabile să identifice un simptom al acestei bolii cu evoluție în general rapidă și cu atât mai defavorabilă cu cât diagnosticul este mai întarziat.

     

    Cunoașterea simptomelor bolii este extrem de importantă în cazul cancerului pulmonar, mai ales că specialiștii recomandă vizita neîntarziată la medicul de familie pentru evaluarea și direcționarea pacientului către investigații avansate imediat după apariția unuia sau mai multor simptome relevante. Se stie ca șansele de supraviețuire sunt mai ridicate în cazul în care afecțiunea este depistata timpuriu”, a afirmat Cezar Irimia, Președinte FABC.

     

    Pe fondul nivelului redus de cunoștințe privind cancerul pulmonar, respondenții au declarat ca ar putea întârzia să se prezinte la un medic pentru ca nu pot evalua corect gravitatea simtomelor (7 din 10 persoane) sau din cauza percepției greșite că un simptom este mai grav cand persistă de mai mult timp (6 din 10 persoane). Alți factori ce pot contribui în bună masură la amânarea prezentării la medic sunt de natură cultural-subiectivă: “teama de ce mi-ar putea spune medicul” prezentă la 60%, sau chiar ”jena” de a merge la medic la16%. Barierele obiective notabile țin de „lipsa banilor” (46%), constrângerile legate de timpul disponibil (37.7 %) și de accesul dificil la o consultație în medicina primară din cauza distanței prea mari până la cabinetul medicului, a lipsei asigurării medicale de sănătate și/sau a listei de așteptare aglomerate a medicului de familie (23%, 21% și respectiv 18%).

     

    Datele sugerează că, pentru creșterea adresabilității precoce către serviciile de sănătate a suspiciunilor de cancer pulmonar, intervențiile de informare-educare a populației trebuie să aibă în vedere diversitatea factorilor culturali, comportamentul individual, factori socio-economici și sistemici ce pot influența etapa pre-diagnostică a bolii și adaptarea abordarilor activitatilor ce țintesc comunitățile vulnerabile la specificul acestora”, declară Marius Geantă, Președinte InoMed.

     

    Doar 7 din 10 respondeți cunosc ca fumatul activ este principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar

     

    Cercetarea în teren efectuată in cele doua judete din zone diferite ale tarii arată o cunoaștere suboptimală nu doar a simptomelor ci și a factorilor de risc incriminați în apariția cancerului pulmonar. Astfel fumatul activ este identificat ca factor de risc de doar 71% din subiecți la raspuns spontan, procentul urcând până la 83% la întrebare de tip acord/dezacord. Majoritatea subiecților sunt de acord cu ideea ca poluarea mediului ambiant și noxele ocupaționale constituie factori de risc (57%) si/sau cunosc rolul defavorabil al fumatului pasiv (55%). Studiul arata ca subiecții cunosc în mică măsură rolul istoricului familial ca factor individual de risc (3,4% in mod spontan, 30% raspunsuri corecte pe baza de intrebare acord/dezacord) sau al bolilor pulmonare cronice (60% de acord cu riscului crescut). Notabilă este și răspândirea în populatie a unor mituri și conceptii eronate cel putin interesante privind cancerul pulmonar, în a cărui apariție sunt incriminate direct condițiile precare de viață și sărăcia (8,2%), expunerea la frig, umezeala și „răcelile repetate” (15,3% ) sau consumul de alcool (13,5%).

     

    Un grad ridicat de literație privind cancerul în rândul populației are impact semnificativ asupra îmbunătățirii șanselor de supraviețuire în rândul pacienților și a calitatii vietii acestora, a agilității pacientului în cursul navigării sistemului și pentru mai buna înțelerege a opțiunilor de tratament. Iar din perspectiva sistemului de sănătate este demonstrat efectul scăderii costurilor prin reducerea nevoii de servicii de sănătate evitabile. Acest studiu ne arată cât de mult este de facut din perspectiva creșterii bagajului de informații ce trebuie să fie transferate oamenilor pentru a-i ajuta să adopte o atitudine sanogenă, responsabilă și eficace din perspectiva propriei sănatăti”, declară Kostas Papagiannis, Managing Director MSD România.

     

    Este foarte încurajator faptul ca relația dintre asistenții medicali comunitari și populația din comunitățile unde aceștia activează pare a fi una strânsă și eficace, majoritatea respondenților (66%) afirmând că, în ultimul an, informațiile legate de sănătate, boală și serviciile medicale le-au provenit de la AMC, urmat de medic (45% dintre repondenți) si asistent medical (36%). În plus, alături de medicii de familie, asistenții medicali comunitari întrunesc gradele cele mai înalte de credibilitate ca surse de informatie la îndemâna repondenților. Sursele media la care apelează subiecții din eșantionul de studiu sunt internetul (35%), posturile de TV (25%) și de radio (16%).

     

    Fără a avea pretenția de reprezentativitate regională sau națională, cel putin datorita mărimii esantionului de studiu, putem afirma ca rezultatele extrase pe baza chestionarelor aplicate de AMC în cele două județe nu sunt neglijabile. Ele atrag atenția asupra nevoii de a investi în cresterea gradului de informare a populatiei asupra cancerului în general, a cancerului pulmonar în acest caz specific, ca și condiție importantă pentru prevenirea și depistarea precoce a bolii. Nu în ultimul rând studiul poate servi ca instrument ce poate ghida pregatirea profesionala a AMC în domeniu, astfel încât aceștia să fie mai bine echipați tehnic pentru a putea răspunde nevoilor și specificului comunităților pe care le deservesc. Tot mai mulți sunt cei care realizează că  lucrătorii AMC, ce fac parte dintr-un segment de servicii de sănătate adesea insuficient valorizat, au un rol extrem de important, ei fiind în comunitățile lor furnizorii de servicii în prima line a luptei cu bolile evitabile, tratabile și sunt cei ce pot face diferența în viața pacienților cu cancer pulmonar prin rolul lor de „navigatori comunitari’, dar nu numai”, a spus Carmen Hliban, reprezentant AMC.

     

    În 2020, cancerul pulmonar a reprezentat principala cauză de deces în rândul pacienților oncologici  din România[2]. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer, atât ca număr de cazuri, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților. Acestă afecțiune devine mai nou și o cauză frecventă de mortalitate în rândul femeilor, situându-se pe locul 4, după cancerul de sân, colorectal și cancerul de col uterin2. Conform datelor GLOBOCAN, peste 12,000 de cazuri noi de cancer pulmonar au fost diagnosticate în 2020.

     

    Studiul de percepție asupra cancerului pulmonar a fost realizat de Asociația Asistenților Medicali Comunitari (AMC). 817 subiecți din comunități vulnerabile ale județelor Botoșani și Gorj, au răspuns întrebărilor adresate de specialiști in baza unui chestionar preformat. Dintre participantii la studiu, 85%  provin din mediul rural, 53%  sunt femei, vârsta medie a eșantionului fiind de 49,7 ani.

     

    Despre Asociatia Asistenților Medicali Comunitari

    Asociația Asistenților Medicali Comunitari desfășoară in  ansamblu servicii de sănătate şi acţiuni de sănătate publică la nivelul comunităţilor cu scopul creşterii accesului populaţiei şi, în special, al grupurilor vulnerabile, inclusiv a celor de etnie romă, la servicii de sănătate, în special la cele centrate pe prevenire. Scopul principal al asistenţei medicale comunitare constând în îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin asigurarea echitabilă a accesului la servicii de sănătate  și a gradului de informare/ conștientizare a tuturor persoanelor din fiecare comunitate, indiferent de statutul socioeconomic, nivelul de educaţie, amplasarea acesteia în mediul rural sau urban sau de distanţa faţă de furnizorul de servicii medicale.

     

    [1]https://www.srp.ro/ghiduri/GHID%20PENTRU%20MANAGEMENTUL%20CANCERULUI%20PULMONAR%20Partea%20I%20%E2%80%93%20DIAGNOSTIC%20%C8%98I%20STADIALIZARE.pdf

    [2] https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf

  • Comunicat de presă

    30 Martie – Ziua Internațională de luptă împotriva Mielomului Multiplu

     

    Context

    La nivel internațional, data de 30 de martie este dedicată conștientizării mielomului multiplu.

    Mielomul Multiplu reprezinta un tip de cancer de sange care se manifesta prin multiplicarea necontrolata a plasmocitelor (un tip de leucocite) de la nivelul maduvei osoase.

     

    Incidență

    Conform Globocan, în România în 2020 au apărut 881 cazuri noi pe an, cu o prevalență la 5 ani de 2296 de cazuri, conform aceleiași surse.

    Conform noului registru înființat în România avem sub 500 pacienți nou diagnosticați/an. Mielomul multiplu este așadar mult subdiagnosticat (informație confirmată și în Planul Național de Combatere a Cancerului la pag.89, lansat pe 19 ianuarie 2022) .

     

     

      „Noile terapii apărute mai ales în ultimul deceniu au permis prelungirea de la 3 la 7 ani a duratei mediane de supraviețuire a pacienților cu mielom multiplu, astfel că șansele pacienților cu această afecțiune de a trăi mult sunt semnificativ mai mari în prezent”

    Prof. Dr. Daniel Coriu președintele Colegiului Medicilor din România  (360Medical.ro, 10 iunie 2021)

     

    „Pacienții români diagnosticați cu mielom multiplu nu au acces la toate tratamentele aprobate și recomandate de Ghidurile Medicale Internaționale

                     Prof. Dr. Daniel Coriu – președintele Colegiului Medicilor din România  („Școala Pacienților Portal profesionist de știri medicale pentru pacienții cronici – 2018)

     

     

     „Mielomul multiplu este mult sub diagnosticat în România. Raportând la numărul real al pacienților din Europa, ne-am aștepta ca numărul pacienților români nou diagnosticați în fiecare an să fie de 800-1100 . Din păcate, din primele evaluări pe care le-am obținut prin înființarea noului registru al pacienților cu mielom multiplu, numărul celor diagnosticați este sub 500 pe an.

    Avem speranța ca, prin campania „Reconectează-te la viață, controlează mielomul multiplu!”, diagnosticul pacienților să se facă mult mai precoce astfel încât aceștia să aibă acces la tratament în timp util”

    Dr. Sorina Bădeliță – medic primar hematolog I.C. Fundeni (Mielomul multiplu în România – CSID 27 mai 2021)

     

     

    Diagnosticul de certitudine pentru mielomul multiplu se stabilește de cele mai multe ori atunci când aceasta afecțiune este deja intr-un stadiu avansat, cu o simptomatologie importanta, fapt ce conduce la scăderea șanselor de supraviețuire. Din păcate, Romania este in urma tarilor dezvoltate cu aproximativ 5-6 ani in materie de acces la tratamente inovatoare și diagnosticare precoce a acestei afecțiuni oncologice. Acest decalaj trist este confirmat zilnic prin decesele care pot fi evitate. În contextul Planului Național de Combatere și Control al Cancerului, in componenta dedicata mielomului multiplu, trebuie sa se reglementeze in regim de urgenta modul in care investigațiile medicale specifice diagnosticării precoce a acestei afecțiuni sa se realizeze in mod gratuit, sa devina un mecanism de screening dedicat. Accesul la terapii inovatoare (mai ales pentru pacienţii cu acest tip de cancer care nu mai au alternativă terapeutica) sa se realizeze in mod constant. Pe aceasta cale, facem un apel către toți cei implicați in procesul de decizie, sa intreprindă toate masurile necesare, pentru ca noi, pacienţii cu cancer, sa avem o șansă la viață. FABC se implica activ in susținerea pacienților cu cancer, prin intermediul CallCenter-ului de suport gratuit pentru pacient – 021 253 0591 – prin care pacienţii pot beneficia de informații medicale generale, îndrumare și navigare prin sistemul de sănătate, consiliere psihologică gratuită, consiliere de nutriție si dietoterapie – a declarat Cezar Irimia, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer

     

    Planul Național de Combatere și Control al Cancerului a fost lansat în 19 ianuarie 2022 și reprezintă o inițiativă prin care să se asigure accesul rapid la servicii de depistare, diagnosticare și tratament, cu un impact pozitiv major pentru pacienții cu cancer. Puteți vizualiza cuprinsul planului pe site-ul Ministerului Sanatatii

     

     

     

    Despre Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer

    A fost înființată în anul 2005 din necesitatea ca toți cei care luptă împotriva cancerului să devină o forță cu o voce puternică. FABC este interfața între organizațiile membre și instituțiile statului,

    instituțiile europene implicate în sănătate, precum și organizațiile europene şi internaționale similare. FABC reprezintă interesele a peste 75.000 de membri în întreaga țară, pacienți, supraviețuitori și voluntari.

    Mai multe detalii pe www.fabc.ro

  • Comunicat de presa

     

    PACIENTII CU DIFERITE FORME DE CANCER DIN SIBIU PUSI PE DRUMURI DE COMISIA CASJ!

     

    In Sibiu, viata pacientilor cu diferite forme de cancer a devenit un calvar, datorita deciziilor partinitoare ale comisiei din cadrul CASJ, decizii care obliga pacientii cu cancer sa se trateze doar in cadrul spitalului public judetean.

    In fiecare luna, 300 de pacienti sibieni, iau calea pribegiei tratamentului vital in alte centre oncologice din tara, precum cele din Cluj, Brasov, Timisoara, etc., deoarece CASJ Sibiu refuza sa incheie contracte cu toti furnizorii de servicii medicale din municipiul si judetul Sibiu, motivand ca cererea nu excede capacitatea de tratament a sectiei de oncologie a Spitalului Judetean Sibiu.

    De cand aceasta comisie isi permite sa hotarasca, pe banii asiguratilor, unde sa se trateze pacientii cu cancer??? Oare la Sibiu nu functioneaza principiul garantat de legea 46 care asigura pacientilor dreptul de a alege furnizorul de servicii medicale si medicul curant??? Nu punem la indoiala profesionalismul niciunui medic oncolog din spitalul judetean Sibiu dar, decizia trebuie sa apartina pacientului nu Comisiei CASJ! Multi pacienti ne-au sesizat acest calvar al navetei in afara judetului pentru a si asigura tratamentul vital si confortul psihologic privind sansa supravietuirii acestei maladii.

    Atentionam CASJ Sibiu ca ne rezervam dreptul de a o actiona in judecata pentru incalcarea drepturilor pacientilor si pentru degradarea calitatii vietii acestora prin obligarea de a se trata unde decide Comisia acesteia, si nu acolo unde isi doresc ei!!!

     

    Biroul de presa al Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din Romania-FABC
    0723240223
    abc_romania@yahoo.com

  • [fusion_builder_container type=”flex” hundred_percent=”no” equal_height_columns=”no” menu_anchor=”” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” class=”” id=”” background_color=”” background_image=”” background_position=”center center” background_repeat=”no-repeat” fade=”no” background_parallax=”none” parallax_speed=”0.3″ video_mp4=”” video_webm=”” video_ogv=”” video_url=”” video_aspect_ratio=”16:9″ video_loop=”yes” video_mute=”yes” overlay_color=”” video_preview_image=”” border_color=”” border_style=”solid” padding_top=”” padding_bottom=”” padding_left=”” padding_right=””][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ layout=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_color=”” border_style=”solid” border_position=”all” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding_top=”” padding_right=”” padding_bottom=”” padding_left=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” center_content=”no” last=”true” min_height=”” hover_type=”none” link=”” border_sizes_top=”” border_sizes_bottom=”” border_sizes_left=”” border_sizes_right=”” first=”true”][fusion_text]

    În data de 11 decembrie 2021, Federația Asociaților Bolnavilor de Cancer (FABC) a organizat, în format online, evenimentul tradițional dedicat biruinței pacienților oncologici în lupta cu boala – ZIUA SUPRAVIEȚUITORULUI DE CANCER, ediția a XVIII-a. La eveniment au participat peste 150 de pacienți din toata tara.

    Evenimentul marchează încă un an de luptă câștigat de pacienții cu cancer. A fost o luptă împotriva resemnării și un efort susținut pentru a învinge boala dar mai ales, lupta cu sistemul de sănătate, care în pandemie a neglijat total acești pacienți greu încercați. Cu această ocazie, FABC a dorit să aducă încă o dată în atenția opiniei publice, situația critică a pacienților oncologici din România. „Suntem ajunși la sfârșit de an, încă un an greu pentru pacienții români cu cancer, cu diverse probleme legate de accesul la noile terapii, dar și grave lipsuri în ceea ce privește accesul la medicamentele specifice, uzuale, precum și la asistență medicală de specialitate. Pacienții cu cancer din România au dus o luptă generalizată și inegală, atât cu boala, dar mai ales cu indolența autorităților care, prin lipsa de reacție și amatorism, au încălcat constant drepturile pacienților cu cancer, ascunzându-se în ,,spatele’’ pandemiei de SAR-SCOV 2. În România, în fiecare zi mureau aproximativ 150 pacienți cu diferite forme cancer – mulți dintre aceștia cu șanse reale de supraviețuire, chiar de vindecare, dacă ar fi avut acces, imediat, la investigații și tratamente specifice patologiei oncologice. Lipsa de strategii sanitare în condiții de pandemie cât și transformarea unor spitale de boli cronice în spitale pentru tratarea exclusiv pacienților cu Covid-19, au scăzut diagnosticarea cu peste 45%, iar decesele au depășit statistica de 150 decese pe zi. Trăim cu speranța că noua conducere a Ministerului Sănătății precum și implementarea Planului National de Cancer, vor aduce îmbunătățiri esențiale în viața pacienților cu cancer și vom fi cu adevărat cetățeni europeni’’, – a declarant Cezar Irimia, președinte FABC.

    Au fost prezentate pe larg, lipsa accesului la tratamentele uzuale și inovative, acolo unde nu există alternative terapeutice (lista cu noile terapii fiind în transparență de peste 6 luni), lipsa accesului gratuit la investigații pentru stabilirea exactă a diagnosticului oncologic, sincope cu aprovizionarea tratamentelor uzuale, dar și faptul că pacienţii cu cancer au fost victime colaterale pandemiei de SAR-SCOV-2.

    Cu ocazia acestei întâlniri, au fost trecute în revistă proiectele importante pe care FABC le implementează la nivel național, proiecte cu beneficii importante pentru pacienţii cu cancer, dar și pentru populația generală. De asemenea, fiecare participant la acest eveniment a primit prin curier, un mic dar din partea FABC cu materiale informative și de birotica, măști de protecție, dezinfectanți și un dispozitiv medical. Asociațiile membre FABC, au fost susținute cu tehnica specifică pentru desfășurarea activității.

    Si acum, în preajma Sfintelor Sărbători de iarnă, incertitudinea asigurării tratamentelor uzuale, încă guvernează viața pacienților cu cancer!!!

    FABC, prin micile daruri trimise celor 150 de pacienți și confirmate de primire, azi 22 decembrie 2021, a încercat să ofere o mică bucurie acestora în pragul sărbătorilor de iarnă, asigurându-i de întregul sprijin direct, și prin asociațiile membre, dar și prin CallCenter-ul Suport Pacient 021 253 0591, pus la dispoziția acestora.

    Biroul de presa FABC-0723240223

    [/fusion_text][fusion_imageframe image_id=”1627|full” aspect_ratio=”” custom_aspect_ratio=”100″ aspect_ratio_position=”” sticky_max_width=”” skip_lazy_load=”” lightbox=”no” gallery_id=”” lightbox_image=”” lightbox_image_id=”” alt=”” link=”” linktarget=”_self” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” sticky_display=”normal,sticky” class=”” id=”” max_width=”” align_medium=”none” align_small=”none” align=”none” mask=”” custom_mask=”” mask_size=”” mask_custom_size=”” mask_position=”” mask_custom_position=”” mask_repeat=”” style_type=”” blur=”” stylecolor=”” hue=”” saturation=”” lightness=”” alpha=”” hover_type=”none” margin_top_medium=”” margin_right_medium=”” margin_bottom_medium=”” margin_left_medium=”” margin_top_small=”” margin_right_small=”” margin_bottom_small=”” margin_left_small=”” margin_top=”” margin_right=”” margin_bottom=”” margin_left=”” bordersize=”” bordercolor=”” borderradius=”” caption_style=”off” caption_align_medium=”none” caption_align_small=”none” caption_align=”none” caption_title=”” caption_text=”” caption_title_color=”” caption_title_tag=”2″ fusion_font_family_caption_title_font=”” fusion_font_variant_caption_title_font=”” caption_title_size=”” caption_title_transform=”” caption_text_color=”” caption_background_color=”” fusion_font_family_caption_text_font=”” fusion_font_variant_caption_text_font=”” caption_text_size=”” caption_text_transform=”” caption_border_color=”” caption_overlay_color=”” caption_margin_top=”” caption_margin_right=”” caption_margin_bottom=”” caption_margin_left=”” animation_type=”” animation_direction=”left” animation_speed=”0.3″ animation_offset=”” filter_hue=”0″ filter_saturation=”100″ filter_brightness=”100″ filter_contrast=”100″ filter_invert=”0″ filter_sepia=”0″ filter_opacity=”100″ filter_blur=”0″ filter_hue_hover=”0″ filter_saturation_hover=”100″ filter_brightness_hover=”100″ filter_contrast_hover=”100″ filter_invert_hover=”0″ filter_sepia_hover=”0″ filter_opacity_hover=”100″ filter_blur_hover=”0″]https://fabc.ro/wp-content/uploads/2021/12/logo-uri-sponsori.jpg[/fusion_imageframe][/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]

  • Un inamic tăcut, care trece neobservat până când este mult prea târziu. Așa poate fi caracterizat cancerul cu cea mai mare rată de mortalitate la nivel mondial și în România. 1,8 milioane de pacienți din toată lumea pierd anual lupta cu cancerul pulmonar. La nivel național, 20% din totalul deceselor cauzate de cancer apar la persoane diagnosticate cu cancer pulmonar. Simptomatologia nespecifică sau pre-existența altor afecțiuni sunt principalele cauze ale creșterii ratei de mortalitate în rândul acestei categorii de pacienți.

    Cancerul pulmonar este dificil de diagnosticat din cauza simptomatologiei nespecifice sau a existenței altor afecțiuni. Amintim aici infecțiile respiratorii sau bolile de inimă. Din acest motiv, această boală este descoperită tardive, după ce s-a răspândit deja în corp, iar șansele de supraviețuire scad considerabil.

    Citeste articolul integral pe hotnews.ro

  • Pandemia de COVID-19 a marcat întreaga lume în ultimul an și jumătate și va continua să o facă, după cum arată estimările specialiștilor în sănătate. Noul coronavirus, SARS-CoV-2, a făcut peste 4,7 milioane de victime la nivel mondial, potrivit datelor centralizate până la 21 septembrie 2021. În România, până la aceeași data, erau confirmate 1.158.841 persoane infectate și 35.721 decese cauzate de coronavirus.

    Totuși, specialiștii atrag atenția că virusul SARS-CoV-2 nu face victime doar prin acțiunea sa directă, respectiv prin infecția propriu-zisă, ci acționează și indirect la creșterea mortalității și incidenței bolilor grave, contribuind la reducerea prezenței la medic pentru controale de rutină sau în cazul apariției diverselor simptome. Pe scurt, oamenii au evitat în număr tot mai mare să se prezinte la medic în timpul pandemiei, de teama coronavirusului și din cauza faptului că unele spitale de proximitate au fost transformate în unități COVID. Mai mult, o parte dintre pacienții aflați sub tratament pentru boli grave au întrerupt tratamentul, o arată cele mai recente date din domeniu.

    Una dintre bolile cele mai afectate de pandemie este CANCERUL

    Cancerul este a doua cea mai frecventă cauză de deces la nivel mondial, după bolile cardiovasculare. Aceeași clasificare se păstrează și în cazul României. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2019, aproximativ 20% din totalul deceselor la nivel national au fost cauzate de tumori (cancer), în timp ce bolile cardiovasculare au provocat aproximativ 55% din totalul deceselor în rândul românilor.

    „Cancerul este, de obicei, un inamic silențios, și trebuie depistat și investigat din timp. Accesul la diagnosticarea precoce, tratamentul și monitorizarea clinică a bolnavilor de cancer trebuie să fie și să rămână o prioritate, iar pentru noi, pacienţii, trebuie să fie o prioritate prezentarea la medic ori de câte ori avem simptome”, a explicat Cezar Irimia, Președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

    În România, cea mai frecventă cauză de deces prin cancer este reprezentată de cancerul pulmonar. Acest tip de cancer provoacă aproximativ 20% din totalul deceslor cauzate de această boală. Mai mult, în contextul pandemiei, cancerul pulmonar riscă o subdiagnosticare și mai accentuată, dat fiind faptul că simptomele sale pot fi confundate cu cele ale unei răceli sau gripe, avertizează un grup de asociații și societăți medicale din România, care au inițiat campania de conștientizare a importanței prezentării la medic pentru controale periodice sau în cazul simptomatologiei specifice, „O nouă realitate. Același cancer”.

    Una dintre cauzele care conduc la creșterea ratei de deces în rândul bolnavilor de cancer este subdiagnosticarea sau diagnosticarea tardivă a acestei boli. În 2020, diagnosticarea diferitelor tipuri de cancer a scăzut cu aproximativ 40% și tendința se accentuează în contextul actual, al valului al 4- lea de infectări cu SARS-CoV-2, arată cele mai recente statistici în domeniul sănătății.

    În context pandemic, tot mai mulți români au evitat prezentarea la medic pentru simptome nou apărute sau programarea la medicul specialist pentru controale de rutină. Acest comportament a fost influențat de teama de a contracta coronavirusul în spitale și clinici.

    Totodată, mulți pacienți cu un diagnostic de cancer au întrerupt tratamentul din mai multe motive, precum întârzierea programărilor și concentrarea resurselor medicale în ultimul an pe reducerea riscului de răspândire a COVID-19.

    „Întreruperea tratamentului poate fi fatală. În cazul unor boli extrem de grave, cum este cancerul, pacienții nu trebuie să stopeze tratamentul indiferent de circumstanțe. Monitorizarea continua și continuarea tratamentului sunt esențiale pentru creșterea șanselor de supraviețuire indiferent de tipul de cancer despre care vorbim. Acest aspect trebuie avut în vedere și de cei care coordonează activitatea sistemului medical, iar greșelile care au fost făcute la începutul pandemiei, cum ar fi închiderea spitalelor de pneumologie pentru transformarea lor în spitale COVID, să nu se mai repete”, avertizează Cezar Irimia.

    Cancerul este deseori numit „boala tăcută”, pentru că, de cele mai multe ori, pacienții nu prezintă simptome în fazele incipiente ale bolii. Din acest motiv, controalele de rutină sunt esențiale în prevenirea formelor grave de cancer, dar și pentru diagnosticarea și tratamentul precoce care pot salva vieți.

    FABC (Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer), SNOMR (Societatea Națională de Oncologie Medicală din România), SRROM (Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală), SRR (Societatea Română de Radioterapie), SRP (Societatea Română de Pneumologie), SNMF (Societatea Națională de Medicina Familiei), cu sprijinul AstraZeneca, au inițiat campania de conștientizare „O nouă realitate. Același cancer”, pentru a încuraja prezentarea la medic pentru controale periodice și în cazul unor simptome specifice.

  • [fusion_builder_container type=”flex” hundred_percent=”no” hundred_percent_height=”no” min_height_medium=”” min_height_small=”” min_height=”” hundred_percent_height_scroll=”no” align_content=”stretch” flex_align_items=”flex-start” flex_justify_content=”flex-start” flex_column_spacing=”” hundred_percent_height_center_content=”yes” equal_height_columns=”no” container_tag=”div” menu_anchor=”” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” status=”published” publish_date=”” class=”” id=”” spacing_medium=”” margin_top_medium=”” margin_bottom_medium=”” spacing_small=”” margin_top_small=”” margin_bottom_small=”” margin_top=”” margin_bottom=”” padding_dimensions_medium=”” padding_top_medium=”” padding_right_medium=”” padding_bottom_medium=”” padding_left_medium=”” padding_dimensions_small=”” padding_top_small=”” padding_right_small=”” padding_bottom_small=”” padding_left_small=”” padding_top=”” padding_right=”” padding_bottom=”” padding_left=”” link_color=”” link_hover_color=”” border_sizes=”” border_sizes_top=”” border_sizes_right=”” border_sizes_bottom=”” border_sizes_left=”” border_color=”” border_style=”solid” box_shadow=”no” box_shadow_vertical=”” box_shadow_horizontal=”” box_shadow_blur=”0″ box_shadow_spread=”0″ box_shadow_color=”” box_shadow_style=”” z_index=”” overflow=”” gradient_start_color=”” gradient_end_color=”” gradient_start_position=”0″ gradient_end_position=”100″ gradient_type=”linear” radial_direction=”center center” linear_angle=”180″ background_color=”” background_image=”” skip_lazy_load=”” background_position=”center center” background_repeat=”no-repeat” fade=”no” background_parallax=”none” enable_mobile=”no” parallax_speed=”0.3″ background_blend_mode=”none” video_mp4=”” video_webm=”” video_ogv=”” video_url=”” video_aspect_ratio=”16:9″ video_loop=”yes” video_mute=”yes” video_preview_image=”” render_logics=”” absolute=”off” absolute_devices=”small,medium,large” sticky=”off” sticky_devices=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” sticky_background_color=”” sticky_height=”” sticky_offset=”” sticky_transition_offset=”0″ scroll_offset=”0″ animation_type=”” animation_direction=”left” animation_speed=”0.3″ animation_offset=”” filter_hue=”0″ filter_saturation=”100″ filter_brightness=”100″ filter_contrast=”100″ filter_invert=”0″ filter_sepia=”0″ filter_opacity=”100″ filter_blur=”0″ filter_hue_hover=”0″ filter_saturation_hover=”100″ filter_brightness_hover=”100″ filter_contrast_hover=”100″ filter_invert_hover=”0″ filter_sepia_hover=”0″ filter_opacity_hover=”100″ filter_blur_hover=”0″][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ layout=”1_1″ align_self=”auto” content_layout=”column” align_content=”flex-start” valign_content=”flex-start” content_wrap=”wrap” spacing=”” center_content=”no” link=”” target=”_self” min_height=”” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” sticky_display=”normal,sticky” class=”” id=”” type_medium=”” type_small=”” order_medium=”0″ order_small=”0″ dimension_spacing_medium=”” dimension_spacing_small=”” dimension_spacing=”” dimension_margin_medium=”” dimension_margin_small=”” margin_top=”” margin_bottom=”” padding_medium=”” padding_small=”” padding_top=”” padding_right=”” padding_bottom=”” padding_left=”” hover_type=”none” border_sizes=”” border_color=”” border_style=”solid” border_radius=”” box_shadow=”no” dimension_box_shadow=”” box_shadow_blur=”0″ box_shadow_spread=”0″ box_shadow_color=”” box_shadow_style=”” background_type=”single” gradient_start_color=”” gradient_end_color=”” gradient_start_position=”0″ gradient_end_position=”100″ gradient_type=”linear” radial_direction=”center center” linear_angle=”180″ background_color=”” background_image=”” background_image_id=”” background_position=”left top” background_repeat=”no-repeat” background_blend_mode=”none” render_logics=”” filter_type=”regular” filter_hue=”0″ filter_saturation=”100″ filter_brightness=”100″ filter_contrast=”100″ filter_invert=”0″ filter_sepia=”0″ filter_opacity=”100″ filter_blur=”0″ filter_hue_hover=”0″ filter_saturation_hover=”100″ filter_brightness_hover=”100″ filter_contrast_hover=”100″ filter_invert_hover=”0″ filter_sepia_hover=”0″ filter_opacity_hover=”100″ filter_blur_hover=”0″ animation_type=”” animation_direction=”left” animation_speed=”0.3″ animation_offset=”” last=”true” border_position=”all” first=”true”][fusion_text columns=”” column_min_width=”” column_spacing=”” rule_style=”default” rule_size=”” rule_color=”” content_alignment_medium=”” content_alignment_small=”” content_alignment=”” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” sticky_display=”normal,sticky” class=”” id=”” margin_top=”” margin_right=”” margin_bottom=”” margin_left=”” font_size=”” fusion_font_family_text_font=”” fusion_font_variant_text_font=”” line_height=”” letter_spacing=”” text_color=”” animation_type=”” animation_direction=”left” animation_speed=”0.3″ animation_offset=””]

    26.09.2021

    DEPOLITIZAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE, SINGURA ȘANSĂ DE SUPRAVIEȚUIRE PENTRU PACIENȚII CU CANCER DIN ROMÂNIA

    În perioada 23 – 26 septembrie 2021, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a organizat la Poiana Brașov, a XIII-a ediție a Conferinței Naționale FABC, cu tema « NOUTĂȚI TERAPEUTICE ÎN TRATAREA CANCERULUI ÎN ROMÂNIA ».

    După o pauză de 1 an, generată de pandemie, am dorit o întâlnire directă cu colegii noștri din țară (peste o suta de pacienți, aparținători si lideri de asociații de pacienți) pentru a discuta despre noile terapii privind tratarea cancerului dar și despre creionarea Planului Național de Oncologie la nivelul Parlamentului României. Criteriul de participare la conferința a impus prezentarea certificatului de vaccinare cu schema completă, dar și testarea lor cu teste rapide înainte de înregistrare la conferință. Evenimentul a fost transmis integral, pe pagina de Facebook a FABC și pe platforma Pacientul in Direct.

    În ultima perioadă, pacienții cu cancer au fost și sunt în continuare în dificultate de a accesa serviciile medicale, multe tratamente lipsesc, și problemele sunt multiple.

    Printre invitați s-au numărat doamna Conf. Dr. Diana Loreta Păun – Consilier Prezidențial, Administrația Prezidențială, doamna senator Nicoleta Pauliuc – inițiator proiecte legislative în domeniul oncologiei, doamna Conf. Dr. Adela Cojan – Președinte CNAS, domnul Prof. Dr. Daniel Coriu – Președinte Colegiul Medicilor România, domnul Prof. Dr. Viorel – Robert Ancuceanu –președinte ANMDM.

    Agenda completă a evenimentului se găsește pe www.fabc.ro.

    Principalele concluzii desprinse din aceasta conferința sunt următoarele:

    • Subfinanțarea cronică a Programului National de Oncologie;
    • Nedecontarea investigațiilor medicale pe toate palierele care conduc la un tratament personalizat / țintit;
    • Nedecontarea chirurgiei oncologice în privat, precum sunt decontate parte din procedurile de radioterapie și chimioterapie.
    • Nedecontarea tuturor formelor de radioterapie;
    • Lipsa specialiștilor din radioterapie – medici, asistenți, tehnicieni, fizicieni, dar și în oncologie și chirurgia oncologică.

    La finalul conferinței, pacienţii au completat un chestionar prin televoting, cu următorul rezultat:

    • În pandemie pacienţii nu au avut acces facil la monitorizare, la tratamentele curative,
    • Nu și-au găsit medicamentele indicate în tratamentul de zi cu zi, iar monitorizarea a lăsat mult de dorit.
    • Întârzieri de luni de zile de la suspiciunea de cancer și până la diagnosticarea certa, mulți dintre pacienți, decedând până la diagnosticare.
    • Toți pacienţii / participanții au votat în unanimitate obligativitatea vaccinării tuturor pacienților / cetățenilor acestei țări împotriva SARS-CoV-2, pentru ca și România să intre într-o minimă normalitate și în rândul țărilor responsabile din UE.
    • În continuare, serviciile medicale oferite în spitalele de stat sunt deficitare, pacienţii alegând cu predilecție serviciile private, chiar daca implica co-plata.
    • Peste 80% dintre respondenți au declarat ca au fost nevoiți să își cumpere medicamentele necesare din schemele de tratament oncologice, chiar daca aceste tratamente sunt gratuite prin Programul Național de Cancer.
    • În procent de 100% din respondenți solicită implementarea Planului Național de Cancer: Acest plan ar face ordine în oncologie și ar bugeta corect necesarul României privind acoperirea costurilor tuturor segmentelor medicale, începând cu screening, depistare precoce, control si tratament al cancerului, îngrijiri paliative dar și un Registru National al Cancerului care ar monitoriza toate cele amintite mai sus (banii alocați programului, pacienți, incidenta, etc).
    • Pacienţii au reclamat lipsa din spitale a consilierii psihologice și de nutriție oncologica. Aceste servicii de suport ar conferi o aderență și o complianță ridicată la tratament.
    • Peste 70% din pacienți au punctat lipsa implicării medicului de familie in diagnosticarea bolii.

    Prin implementarea Planului National de Cancer, pacienţii spera într-o calitate a vieții crescută, iar lupta lor ar fi doar cu boala, nu și cu sistemul de sănătate.

    Pe zona de știință și politici publice, Conf. Univ. Dr. Av. Dan Cimpoeru a menționat necesitatea reglementarii prescripțiilor Off-label în România astfel încât și țara noastră să se alăture celorlalte state UE care deja au făcut-o. Regimul off-label presupune ca un medicament este prescris pentru alte indicații decât cele din prospect. În multe situații, pentru pacienţii bolnavi de cancer este ultima alternativă terapeutică. De altfel, instanțele de judecată au confirmat aceasta poziție și au dat câștig de cauză pacienților în peste 85 de dosare pe calea ordonanței președințiale.

    Pandemia a demonstrat necesitatea implementării sistemului de Home Delivery (transportul tratamentului la domiciliu), care ar oferi o șansa pacienților cronici nedeplasabili, în general, dar și pacienților oncologici, în particular. Implementarea acestui sistem în UK a adus economii la bugetul sanatatii, de 5,5 miliarde lire sterline Intr-un an. Printr-un studiu comparativ cu UK, în perioada de urgență din anul 2020, au decedat cu 6000 de pacienți oncologici, față de media zilnică de 150 de pacienți, conform Globocan.

    Pacienţii cer de urgență depolitizarea sistemului de sănătate dar și o stabilitate la conducerea Ministerului Sănătate și acelorlalte instituții din sistemul sanitar, altfel vom cere în instanță respectarea drepturilor pacienților, încălcate în mod flagrant de factorul politic, dar și în Parlamentul UE.

    Eveniment organizat cu sprijinul: Partener Platinium: MSD Romania, Roche Romania, Partener Gold: MedEuropa, Janssen, Servier, Ipsen, Abbvie, Bristol Myers-Squibb, Partener Silver:Pfizer, AstraZeneca, Amgen

    Biroul de presă

    0725 511 067

    [/fusion_text][fusion_imageframe image_id=”1500|full” max_width=”” sticky_max_width=”” skip_lazy_load=”” style_type=”” blur=”” stylecolor=”” hover_type=”none” bordersize=”” bordercolor=”” borderradius=”” align_medium=”none” align_small=”none” align=”none” margin_top=”” margin_right=”” margin_bottom=”” margin_left=”” lightbox=”no” gallery_id=”” lightbox_image=”” lightbox_image_id=”” alt=”” link=”” linktarget=”_self” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” sticky_display=”normal,sticky” class=”” id=”” animation_type=”” animation_direction=”left” animation_speed=”0.3″ animation_offset=”” filter_hue=”0″ filter_saturation=”100″ filter_brightness=”100″ filter_contrast=”100″ filter_invert=”0″ filter_sepia=”0″ filter_opacity=”100″ filter_blur=”0″ filter_hue_hover=”0″ filter_saturation_hover=”100″ filter_brightness_hover=”100″ filter_contrast_hover=”100″ filter_invert_hover=”0″ filter_sepia_hover=”0″ filter_opacity_hover=”100″ filter_blur_hover=”0″]https://fabc.ro/wp-content/uploads/2021/09/sponsori-cn-fabc2021-scaled.jpg[/fusion_imageframe][/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]