Scrisoare deschisă către guvernele europene pentru a reduce impactul major al pandemiei COVID-19 asupra pacienților cu cance
07.04.2021 – Cu ocazia Zilei Mondiale Sănătății, peste 290 de organizații din întreaga Europă trag un semnal de alarmă asupra impactului major pe care pandemia îl are asupra persoanelor care trăiesc cu diverse afecțiuni, în special asupra persoanelor cu cancer. Într-o scrisoare deschisă, sub egida Coaliţiei Europeane a Pacienţilor cu Cancer (ECPC), semnatarii solicită guvernelor să își ia angajamentul că vor investi în prevenirea, diagnosticarea precoce și tratamentul cancerului. Totodată, organizațiile își exprimă interesul de a colabora cu guvernele pentru a îmbunătăți situația pacienților cu cancer. Acestui demers s-a alăturat și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), împreună cu alte organizații din România, printre care Fundația Renașterea și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Extragem din scrisoarea menționată anterior date de interes:
Înainte de pandemie, ratele de deces prin anumite tipuri de cancer începuseră să se stabilizeze sau chiar să scadă pe măsură ce pacienții si-au asumat un rol mai activ în prevenția primară și secundară și în propria îngriijire, în timp ce calitatea serviciilor medicale s-a îmbunătățit, mai multe tratamente devenind disponibile1,2. Pandemia COVID-19 a perturbat grav depistarea cancerului și serviciile de îngrijire la nivel global3: în 2020 s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 40% a numărului de diagnosticări de cazuri noi de cancer4. Un studiu recent publicat în jurnalul BMJ a demonstrat că întârzierile în tratament pot avea un efect negativ 5.
“În ceea ce privește România, și noi ne confruntăm cu o scădere a numărului de cazuri noi diagnosticate în 2020. Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, anul trecut au fost diagnosticate cu cancer 49.593 de persoane față de 59.606 persoane în 2019, ceea ce însemna o scadere cu 17% a diagnosticarilor în 2020, altfel spus circa 1 din 6 pacienți a rămas potențial nediagnosticat cu cancer în 2020. Sunt mai mulți factori ce au condus la acest rezultat îngrijorător, de exemplu în cazul cancerului pulmonar, pacientul cu suspiciune de cancer se confrunta cu limitarea accesului la investigații de diagnostic. Datele ne arată că numărul de bronhoscopii în scop diagnostic efectuate în 2020 în principalele centre oncologice din țară a scăzut, cu valori cuprinse între 12% și chiar 58%, comparativ cu numarul bronhoscopiilor efectuate în anul 2019 în unitățile respective. Acestea arată o substanțială variabilitate regională de acces al pacienților, dar și diferențe în capacitatea insituțională a diferitelor centre de a surmonta barierele de acces asociate pandemiei”, declară Cezar Irimia, Președinte FABC, analizând date primite de la centre oncologice din țară. “Aceeași tendință de scădere o întâlnim și în ceea ce privește numărul cazurilor noi de cancer de sân. În lipsa accesului la analize de diagnostic sau, în anumite situații, la tratamente chirurgicale, s-a pierdut oportunitatea depistării și tratării cancerului în stadii incipiente, iar acum multe femei se confruntă cu realitatea cruntă de a avea un cancer în stadiu avansat cu prognostic mai rezervat. Înțelegem presiunea care există asupra sistemelor de sănătate, însă este imperios necesar să colaborăm și să nu lăsăm pandemia COVID-19 să anuleze progresul înregistrat în ultimul deceniu în lupta împotriva cancerului”, adaugă acesta.
Pentru a schimba situația curentă organizațiile semnatare ale scrisorii menționate anteriror solicită guvernelor europene:
1. Să se asigure că pacienții pot accesa în siguranță servicii de diagnostic și tratament
Sistemele de sănătate ar trebui să creeze circuite sigure din perspectiva COVID-19 astfel încât serviciile pentru pacienții cu cancer să poată rămâne deschise.
2. Să identifice și să analizeze impactul pandemiei asupra serviciilor medicale pentru managementul cancerului și să creeze soluții pentru a atenua acest impact
3. Să asigure resursele necesare in mod adecvat si în condiții de siguranță, pe termen lung
La nivel național, măsurile urgente care se impun pentru a îmbunătății accesul la diagnostic și tratament sunt:
1. Crearea în sistemul de sănătate circuite sigure din perspectiva COVID-19, astfel încât serviciile pentru pacienții cu cancer să poată rămâne deschise
2. Stabilirea unui pachet integrat de investigaţii, astfel încât să se înlăture suspiciunea de boala sau sa se realizeze referirea pacientului în vederea diagnosticării cu certitudine şi iniţierea precoce a tratamentului potrivit;
3. Elaborarea și implementarea în cel mai scurt timp a unui Plan Național de Cancer, respectând pilonii Planului de Cancer European (EU Beating Cancer Plan): (1) prevenție și educație pentru sănătate; (2) depistare timpurie; (3) diagnosticare şi tratament; (4) calitatea vieţii pacienţilor cu cancer şi a persoanelor care au supravieţuit acestei boli.
4. Implementarea registrelor de cancer
5. Optimizarea parcursului pacienților de la suspiciunea de cancer la diagnostic, tratament și monitorizare. De exemplu, în cazul cancerul pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer, cu cea mai ridicată mortalitate, este necesară stabilirea unui parcurs clar al pacientului de la primul contact cu medicul specialist şi până la diagnosticare și tratament
6. Includerea echipei multidisciplinare virtuale în Normele la Contractul Cadru
Referințe:
1. Hashim, D., Boffetta, P., La Vecchia, C., Rota, M., Bertuccio, P., Malvezzi, M. and Negri, E., 2016. The global decrease in cancer mortality: trends and disparities. Annals of Oncology, 27(5), pp.926-933.
2. Cancer.org. 2018. Facts & Figures 2018: Rate Of Deaths From Cancer Continues Decline. [online] Available
at:https://www.cancer.org/latest-news/facts-and-figures-2018-rate-of-deaths-from-cancer-continues-decline.html [Accessed 2 October 2020].
3. Richards, M., Anderson, M., Carter, P. et al. The impact of the COVID-19 pandemic on cancer care. Nat Cancer 1, 565–567 (2020).https://doi.org/10.1038/s43018-020-0074-y. Accessed September 2020.
4. De Vincentiis, L., Carr A., Mariani, M., Ferrara, G., 2020. COVID‐19 and Oncology: Service transformation during pandemic: [online]. Available at: https://jcp.bmj.com/content/early/2020/06/19/jclinpath-2020-206833. [Accessed August)
5. https://cnsisp.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2021/03/Buletin-informativ-Principalii-indicatori-ai-cunoasterii-sanatatii-2020.pdf
Despre FABC
Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a fost înfiinţată în anul 2005 din necesitatea ca toţi cei care luptă împotriva cancerului să devină o forţă cu o voce puternică. FABC este interfaţa între organizaţiile membre şi instituţiile statului, instituțiile europene implicate în sănătate, precum şi organizaţiile europene şi internaţionale similare. FABC prezintă interesele a peste 75.000 de membri în întreaga ţară, pacienţi, supravieţuitori şi voluntari. FABC este o federaţie formată din 26 asociaţii care activează pe plan local la nivelul judeţelor. Detalii – Lista Asociații Membre. Misiunea FABC este de a face lobby şi advocacy activ pentru promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor pacienţilor cu cancer, implementarea măsurilor necesare pentru reducerea impactului acestei maladii. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați: www.fabc.ro.
Lasă un răspuns